Artistul vizual Horea Paștina povestește: “Florile de măr ne-au ținut la un loc. Prima expoziție pe care am deschis-o a fost în 1985. Primăvara lui ’85 am fost la Tescani și pe urmă iarna în preajma Crăciunului am deschis expoziția. Și fiind flori de măr și suna bine, am zis – Florile dalbe, flori de măr.”
Constantin Flondor, artist vizual, mărturisește care sunt gândurile care-i unesc pe artiștii grupării Prolog: “Totul ține de o iubire față de natură, ține de credință și mai ales de prietenia dintre noi. Lucrurile esențiale nu pleacă de la noi, noi suntem niște mărturisitori ai unor lucruri care există în afara noastră, cum este această realitate, aceste daruri divine care ne înconjoară.”
Emil Ene, coproprietar Galeria Romană, spune despre expoziția “Centenar Paul Gherasim”: “Toată lumea se așteaptă să vină să vadă o expoziție Paul Gherasim, însă nu, aici este vorba despre o prietenie. Prietenia colegilor din Prolog pentru domnul Paul a fost întotdeauna un lucru împreună.”
Sever Voinescu, redactor șef Dilema, ne-a împărtășit gândurile sale despre lucrările celor trei artiști prezenți în expoziție: “Mă impresionează în mod deosebit lucrările lui Constantin Flondor din această expoziție, sunt veritabile jungle domesticite cu luxurianța lor care e când amenințătoare, când jucăușă, când tristă, înserată, meditativă, când matinală și promițătoare, mereu într-un mister care îndeamnă la descifrare cu promisiunea unei edificări interioare.
Albul lui Horea Paștina, mai bine zis, alburile lui Horea Paștina, îl făceau poate pe Dan Hăulică să-l pună alături de Giorgio Morandi. Ce frumos zicea Dan Hăulică: “Pictura lui Horea Paștina este un paradis fără anotimp și fără atitudine, dar cu o latitudine ce ni se oferă.
Mihai Sârbulescu rămâne cel mai curajos și cel mai dedicat slujitor al culorii și al texturii. Admirabile sunt virtuozitatea și grația cu care cântă în toate registrele. Priviți delicatețea aproape insuportabilă a irisului din camera cealaltă – o lucrare dintre acelea în apropierea căreia vă implor să respirați cu grijă să nu-i rupeți farmecul și să nu cadă floarea. Și priviți apoi imediat afirmarea fără echivoc a obiectului în căutarea spațiului său, în căutarea sensului său, din lucrările imediat alăturate.”
Emil Ene își amintește cum era artistul Paul Gherasim: “În primul rând era un model, în al doilea rând era un țăran autentic, adică aș putea spune un român autentic, un om apropiat de Dumnezeu. Foarte foarte mulți artiști au fost într-un fel sau altul marcați de prezența domnului Paul Gherasim.”
Sever Voinescu rememorează textul scris de Andrei Pleșu: “Am impresia că puțini oameni pot vorbi și pot spune lucruri mai inspirat despre Paul Gherasim decât Andrei Pleșu. Îmi face mare plăcere să vă împărtășesc acest text: “Paul Gherasim așa rămâne în gândul meu ca un maestru al oglindirii, dar nu al oglindirii de sine, cum tind să fie mai toti artiștii, ci al oglindirii semenilor și confraților săi, al oglindirii rostului supralumesc al lumii și mai ales al oglindirii celui care a alcătuit văzutele și nevăzutele. Paul Gherasim a fost mereu pentru colegii săi de breaslă un model, un protector, un înlesnitor, o instanță hrănitoare, un generos păstor de vocație. Așa a fost, așa este, așa rămâne.”
Acest material vă este oferit prin Programul Catena pentru Artă.
