Cu Alexandru Repan in rolul doctorului Freud si Mircea Andreescu in rolul vizitatorului necunoscut. Dupa un text de Eric-Emmanuel Schmitt. O piesa in regia lui Claudiu Goga, care se joaca la Teatrul Nottara din Bucuresti, de mai bine de opt ani.
Cand Dumnezeu bate la usa
In Viena, intr-o seara grea a istoriei, cand nazistii incepusera prigoana impotriva evreilor, celebrul doctor Sigmund Freud e pe punctul de pleca din tara. O intamplare neprevazuta il tine insa pe loc. Si atunci, in nelinistea noptii, un batran (un nebun fugit de la ospiciu, dupa spusele politiei), ii bate la usa. Iata eu stau la usa si bat si de va auzi cineva glasul Meu… Freud deschide si, crezand ca are de-a face cu un pacient nevrotic, hotaraste sa-l asculte. Doar ca batranul stia mult prea multe…
Intalnirea intre Freud ateul si Dumnezeu necunoscutul
Eric Emmanuel Schmitt e un prolific dramaturg de origine franceza. Scrie mult si cocheteaza si cu cinematografia. Textele lui se joaca mult in Romania (Oscar si Tanti Roz, Tectonica sentimentelor, Variatiuni enigmatice, Vizitatorul) si asta e foarte bine cred. E un tip onest care abordeaza problemele existentei umane cu multa gingasie si intelegere. Ca in Vizitatorul, de exemplu.
Aici Freud nu e Freud. E un om aflat in cumpana. Traieste o istorie care-l apasa ingrozitor. Marturiseste ca i s-a parut mereu prea usor sa-si rezolve nelinistile crezand intr-un Dumnezeu bun. Aici, replica pe care o primeste e absolut geniala si se potriveste, cred, fiecarui om. Ea suna cam asa, cum, ai refuzat sa crezi in ceva doar pentru ca iti facea bine? Am refuzat! Se tine tare Freud.
Cred, Doamne, ajuta necredintei mele!
Nu, Freud nu rosteste aceste vorbe! Nu se converteste! Vrea explicatii, vrea o minune, vrea sa i se demonstreze! O minune ar fi sa ma crezi, ii replica Dumnezeu! O, dar cat ar vrea si Freud sa creada, cat ar vrea sa-l imbratiseze pe Dumnezeul cel bun care vine sa-i spuna ca l-a auzit. Desi omul nu l-a cautat si deci nici nu l-a gasit! Freud, omul, e si el patruns de aceleasi intrebari si la fel de repezit sa-l acuze pe Dumnezeu, desi nu crede in existenta lui, de toate relele.
Nu m-ai pierdut pentru ca nici nu m-ai gasit!
Aceasta este una din replicile de final ale piesei. O piesa excelent jucata de Alexandru Repan si Mircea Andreescu, actori cu o uriasa experienta in spate si cu o uriasa carisma. Fiecare e convingator in rolul sau. Freud, mai mai sa se converteasca si Nebunul, Necunoscutul, Dumnezeu, gata sa intinda o mana, pregatit sa fie recunoscut, iubit, inteles!
Realizator: Mihaela Moldoveanu
Redactor: Ioana Bercaru
