“Puternică, ambițioasă, feministă convinsă, mamă, soră și soție, muncitoare și dornică să arate tuturor că locul femeilor este alături de bărbați, nicidecum în urma lor – așa ar putea fi descrisă, în câteva cuvinte, Cecilia Cuțescu-Storck (1879-1969), o artistă cu o puternică influență în viața culturală din perioada interbelică și prima femeie profesor de artă din Europa. După absolvirea Școlii Centrale de Fete de la București, la recomandarea pictorului polonez Tadeusz Ajdukiewicz – o personalitate la vremea aceea, care confirmă talentul Ceciliei –, aceasta pleacă în 1897 la München, unde studiază la Damenakademie cu profesorii Fehr și Schmidt, iar în 1899 se mută la Paris, unde studiază la Académie Julian cu Jean-Paul Laurens și cu Benjamin Constant, iar la École de Beaux-Arts cu profesorul Humbert.
După căsătoria cu Frederic Storck, cei doi au construit, în colaborare cu arhitectul Alexandru Clavel, imobilul de pe strada Vasile Alecsandri nr. 16, care a devenit căminul familiei. Construcția a fost încheiată în 1911, iar între 1913 și 1917 artista a decorat interiorul cu numeroase picturi murale de inspirație simbolistă, având ca subiect figuri feminine și o vegetație luxuriantă, dovedindu-și astfel preocuparea pentru pictura murală. În 1948, operele de artă ale soților Storck au fost declarate de utilitate publică, iar în 1951 atelierele lor au fost deschise ca muzeu de artă, familia păstrând spațiul de locuit. În prezent, imobilul poate fi vizitat și adăpostește Muzeul de Artă „Frederic Storck și Cecilia Cuțescu-Storck”, parte a Muzeului Municipiului București. Decorarea casei i-a asigurat mai multe comenzi importante: tripticul “Agricultura, industria și comerțul” pentru holul de onoare al Băncii Marmorosch Blank în 1916; “Istoria comerțului românesc” pentru Aula Magna a Academiei de Studii Economice din București, în 1933; “Apologia artelor românești” pentru plafonul Sălii Tronului din Palatul Regal – actualul Muzeu Național de Artă al României; compoziția “Petru Cercel și curtea sa” – un panou decorativ pentru sala mare a Pavilionului Românesc al Expoziției Internaționale de la Paris.” – scrie curatoarea expoziției Drd. Ana Maria Măciucă-Pufu, muzeograf la Pinacoteca Muzeului Municipiului București.
Acest material vă este oferit prin Programul Catena pentru Artă.
