Regele Deramo, stapan peste tinutul Serendippo, isi cauta sotie pentru a-i darui urmas. In demersul sau se foloseste de una dintre cele doua minunatii pe care le primise odinioara in dar de la zana Morgana: un tablou fermecat si un vers magic.
Tabloul are darul de a rade atunci cand in apropierea lui, o femeie rosteste neadevaruri. Astfel, o singura femeie trece testul veracitatii: Angela – fiica ministrului Pantalone – care, cu inima curata, il iubea pe rege. Dar vai! Angela reprezinta obsesia si dorinta aprinsa a primului ministru, Tartaglia, un om stramb la suflet si parsiv. Prin inselaciune si prefacatorie, Tartaglia afla de la regele sau secretul celui de-al doilea cadou minunat: un vers magic ce, rostit deasupra unui trup mort, muta sufletul celui care il recita in trupul fara viata, lasandu-l pe primul fara suflare.
Printr-un viclesug, Tartaglia il convinge pe rege sa intre cu sufletul intr-un cerb iar el, primul ministru, se foloseste de ocazie pentru a pune stapanire pe trupul regelui. Sub infatisarea aceasta porneste intr-o vanatoare nebuna a cerbului, nestiind ca sufletul regelui nu se mai afla in animal, ci in trupul unui batran garbovit ce se taraste spre palat, cautand razbunare.
Artele spectacolului
Regele Cerb
Teatrul Masca propune spectacolul "REGELE CERB", dupa un text de Carlo Gozzi, in regia lui Michele Modesto Casarin.Textul este definitoriu pentru modul in care Gozzi a vazut teatrul: incercand sa refundamenteze traditia mastilor si a personajelor fixe (tippi fissi) demonstrand multitudinea posibilitatilor de exprimare a acestora, el inoveaza impletind tipologiile specifice pentru commedia dell'arte cu scenarii fabuloase, situatii complexe incarcate cu elemente ce se apropie de mitic, din care extrage seva invataturilor morale valabile in orice epoca s-ar juca spectacolul.