Sambata, 6 februarie 2016, ora 12.00 va invitam la evenimentul de lansare a cartii Zenobia, Regina Palmyrei: Roman de calatorii in Siria Antica (Ed. Maiko, 2016), scrisa de regretatul Mircea Deac, reputat critic de arta de la a carui trecere in nefiinta se implineste un an.
Lansarea cartii va avea loc la Galeria SENSO (Bd. Unirii nr. 15, Bucuresti).
Vor fi prezenti membrii familiei (Livia Deac, arh. Radu Deaca, Dr. Mircea Valeriu Deaca, artist plastic, profesor de teoria si analiza filmului la CESI – Scoala Doctorala in Stiintele Imaginii, Facultatea de Litere, Universitatea Bucuresti), alaturi de colegi de breasla, personalitati ale vietii cultural-artistice, artisti plastici, critici de arta, istorici, scriitori, membri ai Corpului Diplomatic, prieteni si apropiati ai lui Mircea Deac. Printre acestia se numara, Mihaela Varga (istoric de arta, editor la editura Maiko), Adrian Mihalache (eseist, cronicar teatral, redactor “La Lettre Internationale”), Prof.Univ.Dr. Ion Bogdan Lefter (Facultatea de Litere, Universitatea Bucuresti, autor a numeroase volume de poeze si de proza, studii critice, majoritatea urmarind fenomenul literar postmodern), Ana Maria Negoita (istoric de arta, specialist in cultura islamica), Ioana Ciocan (curator independent, Director Art Safari) s.a.
Acest eveniment este realizat cu sprijinul Catena Grup, prin Programul Catena pentru Arta.
Editura Maiko, la care Mircea Deac a lansat in 2014 cartea Tartar, ultimul zeu a publicat post-mortem acest volum ce va fi lansat la Galeria SENSO pe 6 februarie 2016, la exact un an de la disparitia autorului.
Zenobia, Regina Palmyrei – Roman de calatorii in Siria Antica este unul dintre cele doua romane ramase nepublicate din timpul vietii (celalalt se intituleaza Concursul) si il are ca erou principal pe profesorul de Istoria Artei, Traian Manea care este de fapt, autorul. Mircea Deac a avut ocazia sa admire vestigiile istorice si comorile Siriei in anii ’80. Ilustratiile cartii sunt realizate de arh. Radu Deaca, fiul autorului.
Mircea Deac (Mirea Deaca) s-a nascut la 9 septembrie 1921 in Oltenita si a decedat la 6 februarie 2015 la Bucuresti.
A urmat Facultatea de Litere si Filozofie, avandu-i ca profesori pe Tudor Vianu si George Oprescu, apoi Academia de Pictura la atelierele Camil Ressu si Alexandru Ciucurencu.
A fost profesor de istoria artei la Institutul de Arte Plastice Nicolae Grigorescu, director al Departamentului Artelor si al Oficiului National de Expozitii din cadrul Ministerului Culturii. Membru UAP, expert in arta romaneasca si europeana, jurnalist si scriitor, regretatul critic de arta Mircea Deac a fost membru al Uniunii Ziaristilor Profesionisti din Romania si Vicepresedinte al Societatii Colectionarilor de Arta din Romania. A participat la simpozioanele Brancusi de la Paris, Bucuresti si Istanbul si a fost organizatorul expozitiilor romanesti la Bienalele Internationale de la Paris, Venetia, São Paolo, Belgrad. A publicat peste 1000 de articole in presa de specialitate, studii si articole in Franta, Grecia, Italia si Olanda si a scris scenariile pentru filmele “Brancusi la Targu Jiu si Alexandru Ciucurencu. Mircea Deac a semnat zeci de monografii dedicate marilor pictori romani si straini, lucrari de Istoria Artei, Dictionare Enciclopedice, dar si carti de beletristica.
Romanul capata o alta greutate din perspectiva recentului razboi civil din Siria. Multe monumente, mai toate aflate pe lista patrimoniul mondial UNESCO, sunt descrise si analizate de Mircea Deac cu interesul istoricului de arta, dar si cu ,,mirarea” filozofica a supravietuirii lor peste secole si milenii intr-un teritoriu care a trecut dintr-o stapanire in alta, fiecare dintre ele ostila celei precedente – nota Mihaela Varga, directoarea Editurii Maiko si editorul cartii. Iata ca acestei supravietuiri i s-a pus capat in ultimii ani de catre un alt razboi – razboiul fiind evenimentul social-uman fata de care omul Mircea Deac avea cea mai explicit exprimata oroare (…). Palmyra, poate cel mai puternic simbol pentru o ,,istorie a gloriei si dezastrului” este si acum, dupa disparitia lui Mircea Deac un loc ,,umbrit de sangele revarsat in nisip de ambitii desarte”. Romanul dedicat Zenobiei – misterioasa figura feminina cu o fermecatoare corespondenta in contemporaneitate – impleteste episoade realiste care surprind o Sirie a anilor ’80, cu episoade suprarealiste, inspirate parca din fascinatia pe care o exercita desertul asupra omului, ca ,,o ciudata chemare, un fel de ameteala, asa cum te afli la un pas de golul prapastiei, care te cheama in adancuri fara sa vrei. Tot peisajul era neobisnuit. Sarac, galben, pustiu, incins de soare, tacut. O salbaticie prin lipsa de salbaticie, fiindca avea totusi ceva maret, misterios, urias, in acelasi timp de o indiferenta principiala”.
Despre Mircea Deac:
Mircea Deac este mai mult decat un specialist chemat sa ne arate incifrate neregulile, este si critic si istoric, si memorialist si filosof si romanicer si eseist. Mircea Deac a ramas autorul prolific care a reusit sa fie mereu.
(…) Ce mai pregatiti, maestre, era o intrebare fireasca pentru patriarhul cuvintelor despre arta. Avea mereu o fila de continut dintr-un volum in pregatire, exemplu tacut pentru mai tinerii plini de preget ce suntem. Avea multe de spus, multe de scris, multe de amintit si de gandit. Ar fi facut-o, desigur, cu har si profunzime, de n-ar fi fost sfarsitul de fiinta. – Marius Tita.
Forma literara i-a permis lui Mircea Deac in fiecare dintre romanele lui, sa scrie despre ceea ce nu considera ca ar putea fi consemnat in lucrarile sale de istoria artei. Asa putea vorbi despre atmosfera din atelierele marilor maestri sau despre cea din atelierele tinerilor, despre rivalitatea ,,proverbiala” dintre pictorii Babicescu si Alexandru Dunareanu, usor de recunoscut a fi Corneliu Baba si Alexandru Ciucurencu (in romanul ,,Prapastia”), despre viata cotidiana a artistilor cu problemele lor, dar si cu aspecte de boema, despre intalniri (reale) dintre artisti si colectionari, dintre artisti si critici, despre conditia in general ingrata a criticului in raport cu artistul. Asa isi putea exprima liber de orice autocenzura, judecatile de valoare asupra operei unor artisti usor de ghicit sub numele de imprumut. Tot asa isi putea exprima netarmurita pretuire pentru opera unor mari artisti, care altminteri prezentata, intr-o monografie sau un studiu, ar fi putut suna prea encomiastic. – Dr. Mihaela Varga (editor Editura Maiko).
Despre Zenobia, Regina Palmyrei: Roman de calatorii in Siria Antica…
,,Constata, la intoarcerea din Siria, cat de oarbe fusesera prelegerile lui la universitate despre arta Orientului!”, scrie Mircea Deac inca din primele randuri ale romanului sau (…). Este, cred, una din frazele cheie ale romanului, poate imboldul care l-a indemnat sa apeleze la o forma literara pentru impresiile culese in timpul unei calatorii in Siria la sfarsitul anilor ‘80. Intr-adevar, oricat de multe tratate ar consulta, contactul direct cu arta si civilizatia unui loc este esentiala pentru istoricul de arta. Fara acest contact direct, prelegerile sunt ,,oarbe”, lipsind perceptia dimensiunilor, a contextului geografic si istoric, a minunii supravietuirii peste secole a unor vestigii si in fine, autentica traire estetica si filozofica. (…) referirile la credinta, la mistica, la cele spuse de mari mistici sau filozofi fideisti sunt dese, ca urmare a unor preocupari in acest sens inca din timpul studentiei cand a fost atras de filozofii neotomisti (…) referirile la traditiile intelectuale de interpretare a credintei cuprind de asemenea o arie vasta, de la ganditorii antici, la cei din crestinismul timpuriu, pana la cei, putin cunoscuti in cultura noastra, din islamismul timpuriu, cel medieval si pana la cel contemporan. Dintre aceste consideratii filozofice si istorice, amintesc doar una, aleasa pentru laconismul si totodata expresivitatea ei: ,,Prezentul trecutului. Sub aripa desertului sirian, Palmyra dezvaluia o incomparabila istorie a gloriei si dezastrului, a unui loc de tandrete umbrit de sangele revarsat in nisip de ambitii desarte” (…) – Dr. Mihaela Varga.
Lansarea acestei carti este prima manifestare a anului 2016 din seria evenimentelor cultural-artistice gazduite de Galeria SENSO.
Pana pe 25 februarie 2016 iubitorii de arta pot admira aici o expozitie colectiva de Arta Decorativa cu lucrarile artistilor Arina Ailincai, Dan Bancila, Anca Boeriu, Cristina Bolborea, Manuela Botis, Sanda Bucur, Lucian Butucariu, Danielei Fainis, Costel Iacob, Nicolae Moldovan, Cela Neamtu, Anielei Ovadiuc, Dionisie Popa, Dumitru Traian Tili si Mihai Topescu.
Va multumim pentru atentia acordata acestui eveniment care va fi urmat de un cocktail. Va rugam sa confirmati prezenta!
Program Galeria de Arta SENSO: zilnic, de luni pana vineri intre orele 11.00 – 18.00, sambata si duminica intre orele 12.00 – 18.00.
