A doua jumatate a secolului al XVII-lea aduce cu sine o noutate sociala importanta in lumea medicinei: angajarea pe termen indelungat a medicilor si tamaduitorilor de curte, si mai ales inmultirea numarului de practicieni ai artei vindecarii, care se asezau in structurile urbane aflate in continua expansiune. Explicatia sociala este simpla: fenomenul se datoreaza imbunatatirii starii economice si aparitia unui fel de clasa medie a oraselor si care, in mod natural, era dornica sa-si ingrijeasca mai bine sanatatea.
Domnitori precum Mihai Viteazul, Ieremia Movila, Vasile Lupu, Matei Basarab sau Constantin Serban au avut la curtea lor medici invatati alogeni, doctori ce fac astfel parte din destinul personal al stapanitorilor Tarilor Romane.
Si la curtea lui Constantin Brancoveanu se va perinda un cortegiu de doctori remarcabili, intelectuali cosompoliti, proveniti atat din spatiul bizantin, grecesc, cat si veniti din Apus, scoliti mai ales la Padova dar si in spatiul german: protomedicul Iacob Pylarino, Ioan Comnen Milibdos, Pantaleon Caliarchi, Bartolomeo Ferrati, Brecht von Brechtenberg, Giorgios Hypomenas, Giorgios Hrisogonos, Stavros si Ioannis Mulaimis, Eustatius Placicus.
Secretarul personal al lui Brancoveanu, Anton Maria del Chiaro a avut si el studii de iatrofilozofie la Padova, iar destinul lui Pylarino a fost fascinant, diplomat al Venetiei, el va ramane in istoria medicinei ca unul din premergatorii vaccinarii si a imunologiei.
Octavian Buda este licentiat al Facultatii de Medicina a Universitatii „Carol Davila” Bucuresti (1992) precum si al Facultatii de Filozofie a Universitatii Bucuresti (1997).
Doctor in stiinte medicale. Este profesor universitar – Facultatea de Medicina a Universitatii „Carol Davila” Bucuresti, catedra de Istoria Medicinei. Vicepresedinte al Societatii Romane de Istoria Medicinei. Este titularul cursului de Patografie Culturala. Filozofie si Psihiatrie al Facultatii de Filozofie a Universitatii Bucuresti. Medic primar psihiatru in cadrul Institutului National de Medicina Legala „Mina Minovici” Bucuresti. Din 1993, redactor coordonator al Revistei de Medicina Legala, fondata in 1936 de Nicolae Minovici. Studii de istoria medicinei, psihiatrie si psihanaliza judiciara, antropologie psihiatrica si culturala, bioetica. Articole consacrate filozofiei lui Karl Jaspers si Emil Cioran in revistele Krisis si Observatorul Cultural. A publicat studii si recenzii pe teme de istoria medicinei in revistele Viata Medicala, Dilemateca, Cuvantul, Cultura, Istorie si Civilizatie, Astra.
Printre cartile publicate: Criminalitatea, o istorie medico-legala romaneasca, Editura Paralela 45, Bucuresti, 2007; O antropologie a marginalului. Psihiatria judiciara romaneasca: 1860-1940, Editura Caligraf, Bucuresti, 2007; Despre regenerarea si… degenerarea unei natiuni, Editura Tritonic, Bucuresti, 2009, Identitate nationala si medicina sociala, Editura Muzeului National al Literaturii Romane, Bucuresti, 2013, Romania fara anestezie, Editura Vremea, Bucuresti, 2013.
Intrarea 7 lei. In pret este inclusa vizitarea expozitiei permanente.
Urmatoarele conferinte de joi:
Joi, 30 Octombrie 2014, ora 19.00 „Casa Poporului si Noul Centru civic” cu Andrei Popescu
Joi, 6 Noimbrie 2014, ora 19.00 „Fotograful Ludwig Angerer” cu Emanuel Badescu
Joi, 13 Noiembrie 2014, ora 19.00 „Sistematizarea Bucurestiului si sinagogile” cu Anca Tudorancea – Ciuciu
