Mor actorii
Cainii mortii reincep sa latre,
Cinici, pofticiosi, nerabdatori,
Se tot sting luminile in teatre,
Noapte buna, domnilor actori!
Ce se-ntampla seamana teribil
Unui zbor cu foarte multe goluri:
In aceasta tara mor actorii
Regretati de propriile roluri.
Tineri si batrani, la garderoba
Vin sa-si lase cea din urma haina,
Programati sa intre in spitale
Ca sa poata sa se stinga-n taina.
Nu mai vor aplauze si bisuri,
Nu mai vor sufleori, lumini si farduri,
Ar mai zabovi doar ca sa-si rupa
Propriile afise de pe garduri.
Mor actorii parasiti de public,
Teatrul insusi este o fantoma
Si la catafalc le stau de garda
Rolurile care intra-n coma.
Ne-au facut sa plangem si sa radem,
In momente bune sau mizere,
Astazi, cu privirea zavorata,
Ei isi joaca ultima tacere.
Ce ciudat, acum, cand mor actorii,
Tragedia ce-au jucat-o moare,
Pentru a afla ca fara dansii
Tragedia noastra e mai mare.
Cainii mortii reincep sa latre,
Cinici, pofticiosi, nerabdatori,
Se tot sting luminile in teatre,
Noapte buna, domnilor actori!
Adrian Paunescu
