In Memoriam Stefan Radof

Din repertoriul clasic al Teatrului Metropolis face parte si piesa “Azilul de noapte” de Maxim Gorki, unul dintre cele mai montate texte ale dramaturgiei ruse.

Spectacolul a fost pus in scena pentru prima data la sfarsitul anului 1902, la Moscova, in Teatrul de Arta al lui Stanislavski, caruia Gorki ii promitea, intr-o scrisoare din octombrie 1901, ca va scrie o piesa: „despre haimanale: un tanar, un evreu, un actor, un politist, un hot, prostituate; (…) va fi ingrozitor“. Aceasta piesa, care s-a bucurat de un rasunator succes editorial (la Petersburg, in 1903, pe parcursul a doua saptamani se vandusera 40.000 de volume cu textul tiparit), ofera partituri deosebite actorilor, iar succesul depinde intotdeauna de maiestria cu care a fost facuta distributia.

Piesa lui Gorki face parte din categoria acelor texte care exploreaza natura umana si o feresc de interpretari care tin de concepte variabile precum politicul sau istoria. Este un text cu calitati inalterabile, indiferent de trecerea timpului, si care nu spune altceva decat ca omul, in esenta sa, nu se schimba.