BIANCA FERĂSTRĂU (RO)
Descoperind o capelă neobișnuită
ulei pe pânză, 202 x 95 cm, 2024
În Descoperind o capelă neobișnuită, Bianca Ferăstrău creează o întâlnire suprarealistă între natură și convenție. O pisică neagră, elegantă — emblema eternă a curiozității și blestemului — se apropie de o structură sculpturală așezată într-un teren de altă lume, parte pădure, parte abis. Capela cu cupolă, sculptată în basorelief, poartă scene profetice: trupuri în extaz, procesiuni și ritualuri, ale căror narațiuni sunt fosilizate în piatră. Privirea felină activează puterea latentă a obiectului, făcând ecou ideii că „Atâta timp cât există ochi care să vadă, acel ceva există.”
Aici, a vedea nu este doar percepție, ci o invocație. Ferăstrău construiește un spațiu în care simbolurile apar prin atenție, unde descoperirea devine o formă de vrăjitorie. Capela plutește între artefact și organism, cochilia sa fiind împodobită cu forme de viță și figuri onirice, sugerând o continuitate între natură și mit. Pe măsură ce pisica privește în acest sanctuar ciudat, peisajul însuși pare să se schimbe, ca și cum gândul și terenul ar fi sculptate din același material. În această lume imaginară, nu omul descoperă sensul, ci creatura care îndrăznește să privească.
Triumph of Azure
ulei pe pânză, 202 x 95 cm, 2025
În această reinterpretare surprinzătoare a lucrării Triumph of Christianity over Paganism de Tommaso Laureti din Sălile Raphael de la Vatican, artista subvertează ierarhiile clasice printr-o coupă felină discretă. În centrul unui spațiu arhitectural grandios — ce reflectă obsesia Renașterii pentru simetrie și ordine divină — o statuie de pisică stă ridicată, serenă și intangibilă. Sub aceasta, rămășițele zdrobite ale unui idol uman, cândva idealizat, zac împrăștiate, fragmentate și învechite.
Natura, indiferentă la simbolurile umane ale puterii, a permis ridicarea unui nou icon — unul care întruchipează mister, autonomie și, poate, absurditate. Lucrarea devine o meditație subtilă asupra timpului, degradării și schimbării centrelor de semnificație, înlocuind victoria teologică cu ascensiunea felină. Ceea ce dăinuie nu este autoritatea divină, ci pisica — detașată, neafectată și, într-un fel, victorioasă.
Bianca Ferăstrău este o artistă vizuală a cărei practică îmbină mitologia, anatomia, astrologia și revelația personală cu texturi imediate, adesea haotice, ale vieții cotidiene. Opera sa navighează granițele poroase dintre imaginar și real — vis, absurd și viziuni interioare se ciocnesc cu personaje expresive, arhitectură urbană și anxietăți tehnologice. Corpul uman este în centrul explorărilor sale: fragmentat, hibridizat cu animale sau mașini ori integrat în structuri construite. Aceste forme în transformare provoacă ideea corpului ca fiind intangibil sau autonom, dezvăluindu-l drept un loc al transformării și potențialului speculativ.
Pentru Ferăstrău, lumea interioară este atât o evadare, cât și un material brut, la fel cum realul este real doar în măsura în care este trăit. Expozițiile sale recente includ Time of the Sharp Objects (Galeria 1001 ARTE, 2024), Good Girls Imaginarium (Facultatea de Filosofie, UB, 2024), Bestiaire Roumain (59 Rivoli, Paris, 2023) și Never Alone Near the Fortress of Fear (Cluj-Napoca, 2023). Opera sa propune o reimaginare a condiției umane — prinsă între sisteme, văzută și nevăzută, cerească și celulară.
