Daca as avea o bagheta magica, l-as clona pe Constantin Chiriac si as pune cate unul in toate institutiile romanesti. Unul la cultura, unul la primarie, unul la administratia financiara, unul la educatie, unul la sport, unul la finante, unul la strategie si dezvoltare, unul la transporturi, unul la mediu, unul la turism….ce sa mai, peste tot.
Cred ca ar avea un asa succes ca am incepe sa-l exportam. L-am transforma intr-un bun de patrimoniu, ca pe Brancusi, si l-am trimite in lume sa ne faca lobby. Doamne, ce succes am avea! Cum ne-am transforma dintr-odata dintr-o tarisoara saraca in cea mai bogata tara de pe glob! Pentru ca avem o comoara de om!
Nu e singurul, fireste, altfel nu stiu ce ne-am face! E insa unul dintre cei care au o viziune, e dintre cei care gandesc strategic, care se proiecteaza in viitor si isi iau de acolo puterea de a merge mai departe in prezent. De cate ori il vad pe Constantin Chiriac intr-un interviu vorbind despre planurile lui cu FITS, cu Scoala de Teatru, cu Scoala de Manageri Culturali, cu Sibiu, cu teatrul de maine pe care il construieste inca de azi la Sibiu, ma fac mica si ma uit la el cum ma uitam in copilarie la dascalii mei pe care ii iubeam.
Sunt mereu uluita de mintea acestui strateg cultural, daca-l pot numi asa, si din punctul asta de vedere cred ca e singurul din Romania. Il vad desfasurand in fata noastra un drum care se intinde pe ani de zile, un drum care a inceput probabil cu o idee, a continuat cu un festival, cu o capitala europeana a culturii, cu transformarea Sibiului, cu aproape un milion de spectatori in fiecare an, cu sute de spectacole, cu parteneriate cu teatre din Europa pana in Japonia, cu cresterea unei echipe de manageri care sa-i continue munca, cu conferinte si cursuri tinute in toata lumea, fara sa uite de meseria sa de actor, de turneele Teatrului National din Sibiu, de generatia noua de public pe care o pregateste…nici nu stiu unde se opresc planurile acestui om! Asemenea idei, ganduri, planuri luminate de transformare a unei intregi comunitati care poate deveni o tara sau o lume prin cultura, muzica, teatru, dans, catharsis, miracol…pe mine m-au cucerit! De ne-am molipsi toti de ideile astea, de ne-ar contamina pe toti cu virusul asta miraculos care face lumea sa viseze, sa rada, sa aplaude, sa cante, sa zboare! Poate mai avem o sansa, daca fiecare am lasa sa creasca in mintile si-n inimile noastre macar o samanta din viziunea lui Constantin Chiriac…
Text: Mihaela Moldoveanu
Realizatori: Oana Georgescu
Mihaela Moldoveanu