In miezul unei nopti de iarna inghetate, fara luna, dintr-o asezare aproape polara si aproape mitica, care „aproape ca” apartine de statul american Maine, nimic nu e asa cum pare. Cand aurora boreala apare pe cerul spuzit de stele, locuitorii din Maine se trezesc ca dragostea le intra sau le iese din casa pe nepusa masa. „Calcaiele se aprind” inceteaza sa mai fie o metafora, iar „inimile sunt zdrobite” la propriu. Unii aproape ca-si gasesc dragostea, altii aproape ca o pierd, iar altii isi „prind urechile” in ea. Dar ranile se vindeca si inimile se repara – aproape ca! – in aceasta hora comica a dragostei, pe care The Dallas Observer o numeste „Visul imblanit al unei nopti de iarna”.
Distributia spectacolului: Cristina Juncu, Sabrina Iaschevici, Alice Nicolae, Vladimir Albu, Ionut Visan, Corneliu Ulici / Mihai Cojocaru
Regia Andreea Vulpe
Scenografia Dan Titza
„Fiecare poveste atinge, ca punct culminat, un moment magic. Scenele se petrec in același moment al zilei, atunci cand ceasul bate ora noua seara, atunci cand din lumina nordului, la inceput de noapte, se naște o atmosfera magica. (…) Despre asta vreau sa vorbesc in piesa, despre aceasta clipa și despre ceea ce li se poate intampla oamenilor in fracțiunea de secunda dintre doua batai ale inimii.” (John Cariani)
