20 de ani in Siberia

Amalia Ciolan, in acest monolog dramatic adaptat de Sorin Misiriantu dupa cartea 20 de ani in Siberia. Amintiri din viata este chiar Anita Nandris-Cudla (autoare a uneia dintre cele mai importante marturii despre calvarul trait in Gulagul sovietic).
Atat de tare se apropie Amalia Ciolan de eroina Anita, asa de vie e interpretarea ei, atat de puternice emotiile, incat spectactorul nu poate ramane indiferent la suferinta indurata de aceasta femeie. Poate acum ceva timp Amalia Ciolan nu stia ca o sa interpreteze acest rol, dar parca Anita Nandris a asteptat-o sa vina dupa ea si sa-i spuna povestea. Ce a iesit din colaborarea acestor trei suflete (Anita, Amalia si Sorin) e o poveste care trebuie spusa, vazuta, amintita, revazuta, reamintita, respusa iar si iar chiar cu pretul unor lacrimi nesfarsite..

Sorin Misiriantu, regia, scenografia si adaptarea spectacolului

20 de ani în Siberia – durere, speranta, disperare, desprindere, vointa, lupta, curatenie sufleteasca, purificare prin suferinta, libertate, lumina divina. Sa invatam sa-i iubim si sa-i iertam pe cei care ne-au produs suferinte. Pentru a ne creste vibratiile, pentru a evolua din punct de vedere spiritual, pentru a renaste. Sper sa va bucurati de acest spectacol. Amalia Ciolan este o actrita speciala. O pretuiesc mult!

Amalia Ciolan despre spectacol

Am primit cartea intamplator, de la o prietena draga. Am citit-o pe nerasuflate. Pe masura ce parcurgeam traseul povestirii eram convinsa ca va trebui sa povestesc si eu despre Anita. Asa am inceput. Sufletul ei mi-a transmis toate astea. Doar aaa puteam sa aduc la viata uriasa ei faptura intr-o ora de spectacol. Norocul a facut sa fiu sustinută si ajutata regizorul Sorin Misiriantu, care a empatizat imediat cu subiectul. Sper ca munca noastră sa fie o reverenta adusa tuturor oamenilor care au patimit, prin suferinta, in fata istoriei

Memoriile Anitei au facut inconjurul lumii

Anita, o tanara bucovineanca, a fost deportata impreuna cu cei trei fii ai sai in Siberia, la Cercul Polar, in timpul celui de-Al Doilea Razboi Mondial, dupa ce Bucovina de Nord fusese ocupata de Uniunea Sovietica. Separata de sotul si de mama bolnava, pe care nu avea să-i revada niciodata, a supravietuit regimului de infometare, bolilor si muncii intr-un mediu extrem de dur, reusind sa isi creasca cei trei fii si sa se intoarca impreuna in tara in 1961, exact la 20 de ani dupa deportare, in aceeasi luna si-n aceeasi zi. Cartea sa de memorii a fost tiparita abia dupa 1989, in Romania, la Editura Humanitas, fiind distinsa cu Premiul Lucian Blaga al Academiei Romane. A fost tradusa in mai multe limbi de circulatie internationala. Dupa o asemenea carte, orice complex de inferioritate a noastra ca neam ar trebui sa dispara (Monica Lovinescu)
Acest material va este oferit prin programul Catena pentru Arta
Realizatori: Mihaela Moldoveanu
Oana Georgescu