”Pictura Ruxandrei Papa, sub aparenta ei, daca vreti, muzeala, care ne aduce spre o traditie de muzeu european (…) ascunde aceasta liberatate a imaginarului, aceasta libertate de a concepe in peisaj implicatii foarte variate. Arhitecturile niciodata nu vor sa castige o mare densitate; ele sunt niste semne, ca niste aparitii spectrale…” (Dan Haulica)
“Artista Ruxandra Papa este una din pictoritele fericite, in stare sa ne faca si pe noi, privitorii tablourilor ei, fericiti! Si asta pentru ca rasturnand realitatea in care traim, in fatetele ei suprarealiste, ne uimeste facandu-ne sa visam superb, neasteptat, nebanuit, dar cel mai categoric, ne face sa descoperim nu numai ca visurile artistei, devin si visele noastre, pe care nu le putem uita, dar si ca lumea pe care ne-o daruieste, ne-o faureste atat de maiestru, de convingator si de minunat, incat, dupa multa vreme, vazand undeva o lucrare a ei, nesemnata, suntem in stare sa-i scriem fara teama de a gresi, numele: RUXANDRA PAPA.” (Liviu Tudor Samoila)
