Vladimir Bulat, istoric de artă, spune despre expoziția “Dialog” deschisă la Galeria Romană: “Avem doi arhitecți care au în spate o experiență bogată, fiecare dintre ei, atât doamna Militza Sion, cât și domnul Răzvan Luscov. Ceea ce îi unește pe ei este accentul autorului pe acest “axis mundi” care este omul însuși, dar care niciodată nu poate fi la fel de important ca Universul însuși.
Pe Militza Sion am descoperit-o cu multă vreme în urmă într-o expoziție tot aici la Galeria Romană, cu o pasiune extraordinară pentru tot ce înseamnă pictura, pentru plăcerea de a picta și pentru pasiunea specială a ei pentru peisaj, care atunci când artistul îl decupează prin proprii lui ochi, devine o mică bucățică a unui Univers incomensurabil.”
Militza Sion, artistă și arhitectă, mărturisește: “Titlul de “Libertate” pe care l-am dat tuturor lucrărilor în mod global, este legat de o exprimare liberă de orice convenție. M-am îndrăgostit de Victor Hugo și de această viziune extraordinară pe care o are asupra soarelui. “Acest teribil soare negru din care radiază noaptea” mi s-a părut ceva atât de cuprinzător, de cosmic. Victor Hugo a fost pe lângă un scriitor renumit, a fost un desenator extraordinar. Îl consider mai mare ca desenator chiar decât ca literat, pentru că prin desenele lui și-a depășit epoca în care a trăit. Se referă la un gigantesc care a apărut în epoca modernă și postmodernă, ori el a anticipat asta cu foarte mult timp înainte.”
Vladimir Bulat, istoric de artă, spune: “Preocuparea domnului Luscov este pentru ființa umană, pentru om, pentru ce este omul și pentru ce poate face el, pentru cât de complex este acest Homo sapiens, atât în muțenia lui, dar în egală măsură și în locvacitatea lui.”
Răzvan Luscov, artist și arhitect, povestește despre lucrările sale de grafică: “Prima temă este “Urmuze”, e o sintagmă alcătuită din numele scriitorului nostru suprarealist Urmuz, la care e adăugat un E și atunci poți să interpretezi că este Urmuz dar și muzele lui Urmuz. Acestea sunt desene de linie suprarealiste, cum de altfel sunt aproape toate de aici. Și sunt pur formalism, nu au formă și conținut. Îți imaginezi ce vrei tu. După aceea sunt “Caietele de la Sfântu Gheorghe” așa le-am denumit. Este vorba de Sfântu Gheorghe din Deltă, un sat care mie îmi place enorm și unde de 11 ani de zile mergem vara neîncetat și stăm câte o lună. Merg pe plajă cu un rucsac mare și greu, plin de tușuri, culori, pensule, un scăunel și niște umbrele. Și acolo creez, desenez toată ziua.”
Acest material vă este oferit prin Programul Catena pentru Artă.
