Dezbatere la Muzeul de Arta Dinu si Sevasta Vintila din comuna Topalu
La aproximativ 60 km de Constanta, pe malul Dunarii, nu departe de Cetatea Capidava, in comuna Topalu cu aproape 2.000 de locuitori, o casa batraneasca a fost transformata intr-o comoara cu opere de arta.
Este vorba despre Muzeul de Arta Dinu si Sevasta Vintila care reuneste
peste 200 de lucrari de o valoare inestimabila pe care medicul Gheorghe
Vintila le-a donat comunei natale, in amintirea parintilor sai, Dinu si
Sevasta. Prin actul de donatie intocmit pe 27 august 1960 se puneau
bazele Muzeului de Arta Dinu si Sevasta Vintila, care, din 1961, a
devenit subsectie a Muzeului de Arta Constanta.
Muzeul de Arta Dinu si Sevasta Vintila este unic in mediul rural din tara noastra, iar lucrarile pe carele adaposteste au valoare de patimoniu.
Comoara de la Topalu, in pericol!
La exact 54 de ani de la donatie, viitorul Muzeului de Arta din Topalu, dar mai ales lucrarile (picturi, sculpturi) sunt puse in pericol deoarece, incepand din 2008, mostenitorul medicului, Mario Vintila, cere revocarea donatiei in instanta. Invocand motive precum faptul ca operele de arta nu sunt bine sunt conservate (desi oricand se poate dovedi contrariul), in joc este vorba de fapt de o avere de peste 5 milioane de euro. Mai precis, 228 de opere de pictura, sculptura si grafica ale unor artisti celebri precum pictorii Nicolae Grigorescu (aici se afla una dintre ultimele picturi ale maestrului din seria Carul cu boi), Stefan Luchian, Nicolae Tonitza (cu celebrele celebrele Cap de copil si Cap de femeie), Octav Bancila, Theodor Pallady, Alexandru Ciucurencu, Dimitrie Paciurea, Cornel Medrea, Theodor Aman, Gheorghe Petrascu, Mircea Demetrescu, Iosif Iser, Jean Steriadi, Camil Ressu, Ioan Andreescu, Corneliu Baba, Nicolae Darascu, sculptorii Oscar Han, Dimitrie Paciurea, Constantin Medrea si Ion Jalea.
Evolutia acestui proces care pune in pericol existenta Muzeului de Arta Dinu si Sevasta Vintila a fost adusa in discutie in cadrul dezbaterii cu tema Donatiile muzeale, in pericol?, organizata la initiativa Doinei Pauleanu, director al Muzeului de Arta din Constanta si gazduita de Consiliul Local din Topalu. La eveniment au participat istorici si critici de arta, directori de muzee, muzeografi si sefi de sectie din Bucuresti, Ploiesti, Galati si Braila, jurnalisti. Pe langa primarul comunei Topalu, Gheorghe Murat si Dr.Doina Pauleanu, sustinut sa ia cuvantul Pavel Susara, critic de arta, scriitor si publicist, Dr.Dan Basarab Nanu, directorul Muzeului de Arte Vizuale din Galati, Dr.Ionel Candea, directorul Muzeului Brailei, Dr.Marian Constantin, seful sectiei Case Memoriale din cadrul Muzeului Municipal Bucuresti, Dr.Alice Neculea, directorul adjunct al Muzeului Judetean de Arta Ion Ionescu-Quintus din Ploiesti, Doina Mandru, Directorul Centrului Cultural Palatele Brancovenesti, Victoria Anghelescu, critic de arta, jurnalist cultural, pictorul Valter Paraschivescu, Prof.Univ.Dr. Ioan Opris, profesor universitar la Universitatea Valahia din Targoviste si cercetator stiintific principal gr. I la Muzeul National de Istorie a Romaniei s.a.
De ce o astfel de comoara de arta la Topalu?
Raspunsul a fost dat chiar de medicul Gheorghe Vintila, cel care a donat colectia administratiei locale din Topalu, in memoria parintilor sai, Dinu si Sevasta Vintila, invatatori ai localitatii de numele carora este legata construirea in 1920 a primei scoli primare din sat. Am fost intrebat deseori de ce am donat cele 228 de lucrari de pictura, sculptura si grafica — adunate de-a lungul a patruzeci de ani de febrila activitate de colectionar — tocmai Primariei comunei Topalu – marturisea medicul antr-un interviu acordat in anul 1972 revistei Tomis din Constanta. De ce am ales tocmai Topalu pentru implinirea visului mei de a deschide si permanentiza un muzeu satesc de arta in Dobrogea? De ce, data fiind izolarea Topalului, lateralitatea sa fata de caile cele mai la indemana? Am ales Topalu din ratiuni sentimentale, pentru ca el reprezinta obarsia neamului meu. Stra-strabunii mei s-au nascut la Topalu, ei fiind continuatori ai locuitorilor stabiliti aici in cine stie ce veac indepartat. (…) Parintii mei, Dinu si Sevasta Vintila, s-au numarat printre animatorii culturali ai comunei.
Casa parinteasca a doctorului Vintila, locul unde se afla muzeul, apartine in prezent Muzeului de Arta Constanta, dupa ce respectiva institutie a castigat in instanta un proces deschis dupa 1990 de fosti detinatori ai imobilului, altii decat familia Vintila. In curtea casei-muzeu se afla mormantul doctorului Gheorghe Vintila care venea in fiecare vara la Topalu, fiind astfel respectata o ultima dorinta a acestuia, mentionata in actul de donatie a valoroasei colectii de arta. Prieten bun cu marea majoritate a artistilor, Dr. Vintila a mai donat 50 de opere de pictura Muzeului de Arta Constanta.
Punct de atracție turistica
Renovat recent, Muzeul Dinu si Sevasta Vintila incepe sa redevina unul dintre principalele puncte de atractie din oferta turistica pentru romani, dar mai alesi pentru strainii care viziteaza litoralul românesc.
Desi pare de necrezut, abia in 2007, dupa 47 de ani de existenta, autoritatile au decis sa puna in valoare celebra colectie. Putinele lucrari de reparatii si consolidare ale imobilului fusesera suportate, de-a lungul anilor, din bugetul sarac al autoritatii locale. Mediatizarea slaba si distanta relativ mare ce desparte localitatea de litoralul romanesc au facut ca foarte putini oameni sa viziteze muzeul. Cei mai fideli clienti s-au dovedit a fi tot turistii straini pasionati de arta. Culmea este ca, inainte de 1989, la Topalu soseau zeci de autobuze cu oameni ai muncii carora le erau prezentate operele de arta. Nu exista circuit turistic organizat in Dobrogea care sa nu includa o escala aici. Dupa 1989, vizitatorii aproape ca au disparut. In vara anului 2013 obiectivul turistic a fost renovat si reinaugurat cu mare pompa, dar muzeul nu figureaza inca în ofertele tuturor agentiilor de turism, desi colectia are un renume international.
Este cea mai importanta colectie din mediul rural!…
…declara Doina Pauleanu, directorul Muzeului de Arta din Constanta caruia Dr. Vintila a donat alte 57 de lucrari. Din pacate, asa-numitii ani de aur ai colectionarilor de tablouri au apus dupa 1970. Cea mai mare parte a colectiilor au fost realizate in perioadele interbelica si postbelica de catre pasionatii de arta, care cheltuiau sume considerabile pentru asta. Dupa 1989, donatiile aproape ca au disparut, iar urmasii marilor colectionari prefera comercializarea obiectelor de arta. Doina Pauleanu a organizat dezbaterea Donatiile muzeale, in pericol?, tocmai pentru a trage un semnal de alarma cu privire la acest fenomen prin care mai multe donatii sunt atacate de catre mostenitori, iar patrimoniul national este astfel saracit. Trebuie sa atragem atentia asupra acestei mafii a retrocedarilor operelor de arta, pentru ca ea exista. Ajungem sa ne golim muzeele, desi ele trebuie sa ramana cu aceste donatii, care au fost facute cu buna stiinta donatorului si din toata inima. Ei si-au dorit ca numele lor sa fie legat de colectie, oamenii sa vada ce au facut, ce au gandit, la ce au visat, in ce si-au investit banii si carui tel si-au dedicat viata..
Pentru locuitorii comunei Topalu muzeul este un motiv de mandrie, dar foarte putini constientizeaza valoarea tablourilor expuse aici ca omagiu adus de Dr. Gheorghe Vintila locului în care s-a nascut si parintilor sai. De aceea toti cei zece experti, directori de muzee, istorici de arta si muzeografi din toata tara prezenti la Topalu au semnat declaratii potrivit carora toate clauzele donatoare sunt respectate, iar fiul doctorului Vintila nu are niciun motiv pentru cere revocarea acesteia. Acuzatia ca operele de arta sunt prost conservate de Muzeul de Arta Constanta este complet eronata, iar declaratiile expertilor vor fi adaugate la dosar si prezentate instantei.
Acest material va este oferit de Catena.
Realizator: Oana Georgescu
Foto: Oana Georgescu
