Irina Cristescu – Puterea solitudinii

O vizită în atelierul unui artist vizual “este ceva extraordinar de intim”, pentru că este o invitație în lumea sa profundă, mărturisește cunoscuta artistă Irina Cristescu. În solitudinea atelierului, artista retrăiește momente încărcate de sentimente vibrante pe care le așterne pe pânze. Personajele pictate de ea ne privesc pătrunzător, transmițând cele mai profunde trăiri și emoții. Picturile sale au un impact puternic asupra privitorilor prin multitudinea ideilor și detaliilor surprinzătoare.

Pentru cei interesați de a achiziționa una dintre operele Irinei Cristescu vă rugăm să intrați pe https://www.irinacristescuart.com/artworks/

Artista vizuală Irina Cristescu a dezvăluit în interviul pe care ni l-a dat, ce dorește să transmită privitorilor prin operele sale de artă: “Curiozitatea este mai puternică decât frica, iar a te întreba ce este dincolo este primul pas spre libertate. Vreau să ofer privitorului un spațiu de reflecție asupra propriei existențe. Aș vrea ca arta mea să fie o oglindă care îl ajută să vadă dincolo de suprafață, să-și pună întrebări esențiale despre cine este și despre cum se raportează la lumea din jur.

Ca artist mă consider precum un intermediar, adică un vehicul prin care ideile și emoțiile prind formă. Arta nu este doar o expresie, ci o descoperire. Este o interfață prin care putem comunica ceea ce cuvintele nu pot exprima. Iar acest proces de a aduce la suprafață ceea ce este ascuns este pentru mine adevărată esență a artei.

Ador să fiu la mine în atelier. E locul meu preferat de pe pământ, pentru că aici sunt eu cu mine, doar eu cu mine, și cu gândurile și lucrările mele. Un artist trăiește foarte mult în solitudine și solitudinea este absolut esențială, nu doar pentru artiști, adică trebuie să ai puterea să poți să stai tu cu tine. Și îți dă o putere asta. Să stau cu mine în atelier este cea mai mare șansă a mea. Este ceea ce eu ador să fac zi de zi. Singură eu cu mine, cu gândurile mele, cu munca mea. Și atunci eu am vehiculul perfect în a îmi exprima credințele, și toate proiectele pe care le-am și toate ideile. E locul meu de suflet.

art safari

Pentru mine atelierul e un spațiu sacru. Este un spațiu în care poți să fii tu și să te poți desfășura și să poți să lucrezi cu tine în cel mai pur fel, adică fără nicio limitare. De ce îl consider un spațiu sacru? Pentru că e oglinda sufletului tău practic ca și artist și este locul unde toate ideile pe care tu le ai și toate conceptele pe care tu vrei să le redai, iau viață. Ideea de atelier pentru mine este una foarte importantă. Un spațiu dedicat muncii mele care este doar pentru mine. Și când am vizitatori în atelier sunt foarte selectivă. Un atelier nu este ca o galerie să se deschidă publicului, este ceva extraordinar de intim și este o invitație către lumea profundă a artistului.

Pentru mine pictura înseamnă viață. Adică eu nu aș percepe altcumva viața mea decât, așa, prin pictură. E vocea mea prin care eu pot să îmi transmit credințele și ideile. Pictura pentru mine este esențială. Nu pot să mă gândesc să trăiesc fără ea, pentru că este o parte efectiv din mine și este cel mai natural mod de a fi al meu. Adică atunci când pictez, eu mă simt în cea mai mare libertate și conexiune.

Oglinda este esențială în munca mea, în pictură cât și în instalațiile de oglinzi pe care le-am făcut. E importantă ideea de a oglindi ceea ce suntem și ceea ce oamenii din jur, fără să-și dea seama, oglindesc părți din noi. E un exercițiu pentru a ne aprofunda în găsirea identității noastre. În proiectele mele și în tot parcursul meu artistic a fost mereu prezentă ideea de a te oglindi și de a ți se oglindi și ție părți din tine, părți din alte situații, din alți oameni și atunci tu ai posibilitatea să-ți deschizi perspectiva către o altă lume, către o altă viziune. Și e o șansă, cred că chiar importantă pentru noi oamenii cu toții să avem acest exercițiu.

Punctul pentru mine simbolizează mai multe lucruri. În lumea non-duală, adică să facem parte dintr-un întreg mai mare, nu fragmentat, un punct este circular și atunci avem o întregime. Dar, pentru mine, punctele pe care deseori le regăsiți în munca mea, acele tipare, practic au de-a face cu tiparele pe care noi ca oameni le avem – tipare de comportament, tipare de credință, chiar și din felul în care sângele nostru merge în organismul nostru. Pentru că, de fapt, dacă ai sta și te-ai uita la un microscop, aceste mici tipare, aceste punctulețe arată exact cum arată sângele nostru la microscop. Este foarte interesant cum, de fapt, totul este o poveste unitară. Cumva noi nu suntem separați. Considerăm că suntem cumva separați, dar ceva ne unește. Și tiparele sunt foarte importante pentru mine. Pentru că doar dacă, ca și om, îți conștientizezi tiparele, poți să avansezi către o cunoaștere mai mare a sinelui tău. Și atunci poți să îți depășești anumite limitări pe care ți le impui.

Lumea nu este doar o scenă și noi nu suntem actorii principali, ci doar un petec de realitate în care coexistăm cu multe alte forțe. Iar noua mea serie de picturi explorează această dualitate, conflictul dintre ego și esența ființei, între identitatea superficială și cea profundă.”

Acest material vă este oferit prin Programul Catena pentru Artă.