Nik Bartsch’s Ronin 6 – Garana Jazz Festival 2011

Putini artisti au aparut in ultimul timp cu o voce unica si atat de bine conturata ca a lui Nik Bartsch. Dupa ani de munca de inovatie si fundamentare a stilului, in Elvetia sa natala, ii apare, in 2006, la ECM, albumul Stoa.

Dupa albumul Stoa au aparut Holon (in 2008) si Llyria (in 2010), ambele la ECM. Avem de-a face cu un amestec distinctiv de repetitii minimaliste si poliritmii pe care artistul le-a numit Zen Funk si Ritual Groove. Aspectul cel mai neobisnuit la muzica lui Bartsch consta in lipsa atentiei pentru solourile deschise, lucru care dintotdeauna a parut fundamental pentru gen, chiar si pentru formele cele mai structurate.

In schimb, membrii grupului Ronin, inca de acum un deceniu si incepand cu Stoa, de cand au un line-up stabil, improvizeaza, in intervalele lasate riguros de Bartsch, in compozitii cu final deschis. Piese care, cu titluri care nu au nimic descriptiv in ele, numindu-se simplu Modul (la care se adauga un numar), nu ofera in avans nicio sugestie legata de cum va suna muzica.