Interviu cu CRISTINA COJOCARU
Istoric de arta, cercetator la Institutul de istoria artei George Oprescu
Custode al Pavilionului Romaniei la Bienalle di Venezia, giardini , 2017
Expozitia Aparitii prezentata de Pvilionul Romaniei la cea de-a 57-a editie a Bienalei de la Venetia, aduce in prim-plan una dintre artistele foarte importante ale artei romanesti, incepand din anii 60 pana in acest moment, si anume Geta Bratescu.
Participarea ei la acesta editie a Bienalei se inscrie intr-un traseu de recuperare a artistilor conceptuali si a artei performative romanesti din anii 60 si 70.
Aceasta expozitie se afla intr-o foarte buna relatie cu tema generala a Bienalei de anul acesta, propusa de curatoarea Christine Macel, care incearca sa prezinte activitatea artistilor. Tema se numeste Viva Arte Viva. In acest context prezenta Getei Bratescu, care-si arata vivacitatea artistica la varsta de 91 ani, a fost considerata de catre comisia pentru organizarea Bienalei de la Venetia, aflata sun coordonarea lui Attila Kim, a fost considerata o solutie, cea mai buna, de reprezentare a Romaniei.
Expozitia de fata, curatoriata de Magda Radu si Diana Ursan, nu este nici pe departe o retrospectiva ci isi doreste sa puna accentul mai ales pe dimensiunea atelierului Getei Bratescu, sa arate vivacitatea artistica a acesteia, care repet, la cei 91 ani inca lucreaza. Putem vedea una dintre cele mai recente serii ale acesteia, serii de lucrari, pe care ea le denumeste desenele cu foarfeca. Expozitia consista in 3 sectiuni, avand ca tema generala memoria si pe de alta parte, sondarea unui specific feminin, a propriei feminitati a artistei, dar si a feminitatii in general. Pe aceasta directie se inscriu lucrarile mume, seria de lucrari Faust (pe care o avem in stanga mea) si alte lucrari, de exemplu femei. Foarte importanta este si lucrarea Daimoneasa cea cu care deschide aceasta expozitie, este cea care intampina vizitatorii in Pavilion si care a fost considerata un fel de suma a ideilor principale pe care curatoarele le-au propus pentru aceasta expozitie. Celalalte doua parti reflecta memoria artistei, pe de-o parte, memoriile personale legate de familie sau de propria ei personalitate, iar pe de alta parte, atelierul. Atelierul vazut ca un spatiu mintal, un spatiu de coagularea ideilor, dar in acelasi timp si un spatiu de joc. Exista 2 videouri in aceasta expozitie. Cel care intampina vizitatorii la intrare se numeste linia si arata exact procesul de lucru al Getei Bratescu punand accentul pe mainile artistei, un element foarte important care se repeta pe parcursul expozitiei si in seria de desene Maini. Cel de-al doilea video este concentrat pe studioul artistei si o prezinta pe aceasta intr-un joc cu obiectele din atelierul sau.
Expozitia contine doua instalatii video. Prima dintre ele intampina vizitatorii in holul de intrare si se numeste Linia. Ea pune accentul pe activitatea manuala a artistei, pe actul de a desena ca un act mintal, elementul mainilor fiind foarte important in creatia sa, asa cum se poate vedea si in seria de desene maini, de asemenea prezenta in expozitie. Celalalt video realizat in 1978 se numeste Atelierul si prezinta ipostazele de lucru ale artistei: somnul, pregatirea pentru lucru si in cele din urma, jocul.
Parcursul expozitional este conceput sa se incheie cu seria Memorie, o succesiune de imagini cvasi similare, oarecum abstracte care-i prezinta vizitatorului acea suma a tuturor elementelor care constituie activitatea si opera Getei Bratescu. Expozitia a fost foarte bine receptata in presa de specialitate, au existat recenzii foarte bune si acest lucru se poate vedea si in numarul foarte mare de vizitatori care pasesc in Pavilionul Romaniei din acest an.
Expozitia a fost considerata una dintre cele mai bune prezente ale Romaniei la Bienala de la Venetia si de asemenea una dintre cele mai bune expozitii din Bienala acestui an, ea fiind prezenta in multe dintre topurile cu cele mai bune pavilioane care au fost realizate de publicatiile artistice sau de site-urile online. In unul dintre ele a fost prezentata ca fiind al 2-lea sau al 3-lea, chia al 4-lea pavilion in ordinea preferintelor publicului din acest an.
Ca si in anii precedenti, Expozitia care reprezinta Romania la Bienala de la Venetia a fost selectata in urma unui concurs organizat de Institutul Cultural Roman in parteneriat cu Ministerul Culturii si Ministerul Afacerilor Externe. Comisarul din acest an al expozitiei a fost arhitectul Attila Kim.
Comisia concursului a decis ca cea mai buna reprezentare a Romaniei este prenzenta artistei Geta Bratescu, una dintre cele mai importante artiste romane din perioada anilor 1960 pana in prezent, cu o activitate deosebit de extinsa in foarte multe domenii. Istoria ei se leaga si de activitatea de director artistic, pe care a detinut-o foarte multi ani la Revista Secolul XX, devenita apoi Secolul XXI. Multe dintre lucrarile prezenta in Bienala din acest an, in special seria Faust si seria Medeea, reamintesc cumva de aceasta dimensiune literara si filosofica a personalitatii sale.
Expozitia din Pavilionul Romaniei este conceputa in jurul a doua coordonate principale: atelierul – o tema centrala care a moderat traiectoria artistica a Getei Bratescu – si reflectia indreptata asupra subiectivitatii feminine prin diversele moduri de conceptualizare a feminitatii
GETA BRATESCU este o artista cu un bogat parcurs, cu o activitate intensa incepand din anii 60 pana in prezent. Geta Bratescu recurge la o serie de proceduri din arsenalul vizual si conceptual al modernismului, dar ea moduleaza si transforma aceasta mostenire, avansand concomitent in directia unor moduri contemporane de expresie si de conceptualizare a actului artistic, punand accent pe performativitate, procesualitate, auto-reprezentare sau serialitate.
GETA BRANESCU are o dubla formatie – vizuala si literara -, iar aceasta dubla ancorare este esentiala in intelegerea parcursului ei. Prezenta ei in contextul participarii Romaniei la Bienala de la Venetia, pune accent pe imbimarea mediilor artistice, relevand caracterul mobil, deschis, performativ al artei Getei Bratescu, precum si proliferarea ideilor, fluxul debordant al imaginatiei si libertatea de manifestare care insotesc creativitatea specifica acestei artiste.
NOUA GALERIE A INSTITUTULUI ROMAN DE CULTURA SI CERCETARE UMANISTICA
Noua Galerie a Institutului Roman de Cultura si Cercetare Umanistica din Venetia este un spatiu important pentru familiarizarea publicului larg cu opera Getei Branescu. Doua coordonate definesc identitatea acestui spatiu in ecuatia data: el este deopotriva un cabinet de studiu – ce ofera conditii pentru imersarea in lectura catalogului si parcurgerea altor materiale relevante pentru traiectoria artistica si intelectuala a Getei Branescu – si o expozitie concentrata, avand ca tema procesul de creatie al artistei.
Aici sunt prezentate doua lucrari emblematice ale Getei Bratescu: seria de litografii Medea (1980 – 1981), impreuna cu documentatia preliminara ce o insoteste (Mediterana), si filmul Mana trupului meu (1977). Medea este o serie complexa care evidentiaza, precum Faust, acordul perfect intre forta intelectului si maiestria artistica, iar Mana trupului meu, un film de o importanta cruciala in parcursul Getei Bratescu, ne face partasi la actul facerii.
In acord cu atentia acordata procesului de lucru si cercetarii artistice, expunerea este completata de cateva albume de calatorie ale Getei Bratescu, documentand calatoriile ei in Italia din 1966 – 1967 si 1977.
Consistenta, integritatea, calitatea estetica si intelectuala a demersului Getei Bratescu, incredibila prezenta a artistei – care se dezvaluie prin lucrarile in care ea se auto-reprezinta, dar si in personajele feminine pe care le invoca – transforma Pavilionul Romaniei si Noua Galerie intr-un atelier continuu pentru fiecare vizitator in parte.
Interviu ADRIAN BALCAU
Designer
Custode al expozitiei Geta Bratescu- IRCCU,Venetia/ parte a Expo Pavilion Romania la Biennale di Venezia, Giardini , 2017
Suntem la Galeria de la IRCCU, extensie a expozitiei Pavilionului Romaniei, care este acum la „Giardini”. Este proiesctul „Aparitii”, lucrari de arta ale Getei Bratescu. Aici, la Galeria IRCCU, avem o serie de linogravuri intitulate „Medeea”, portrete ale Medeei. Avem mai multe schite facute cu ochii inchisi. Sunt jocuri de linii si schite pregatitoare pentru seria de linogravuri „Portretul Medeei”. Tot aici gasim si colectia de carti scrisa de Geta Bratescu, pentru ca ea s-a ocupat si de literatura, nu doar de arte vizuale. Avem si o serie de carti pentru care a facut ilustratii. Sau o serie de reviste, sec XXI, pentru care Geta Bratescu a facut „artistic direction”. In acelasi timp avem si mai multe jurnale de calatorie care contin colaje, fotografii si notite ale Getei Bratescu pe parcursul calatoriilor ei. In special avem unul creat la Venetia care este foarte sugestiv si pentru cartea „De la Venetia la Venetia”, pe care a scris-o Geta Bratescu si care se afla aici, in bibloteca noastra. Tot aici avem si un video – art, intitulat „Mainile” care este o interpretare, un joc, o coregrafie a mainilor in atelier, mainile Getei Bratescu care interactioneaza cu diferite obiecte si creaza diferite jocuri de coregrafie si introspectie.
UN REPORTAJ DE: CORINA VOICU
OPERATOR: ALEX ANDRIES
TEHNICIAN VIDEO & SUNET: IONEL STANCIU
ART EDITING: STANISLAV PESCU
MUZICA: RARES VARNIOTE, HOOKED ON CLASSICS, VIVALDI SUMMER REMIX, VIENNI IN BARCHETA/NOSTALGIA DI VENEZIA
