AMPLIFICATÓR, -OÁRE, amplificatori, -oare, adj., s. n. 1. Adj. Care are proprietatea de a amplifica o anumită mărime. 2. S. n. Aparat sau mașină electrică ce mărește valorile caracteristice ale unui fenomen cu ajutorul energiei luate de la o sursă separată. ◊ Amplificator de antenă= amplificator montat în imediata apropiere a unei antene pentru asigurarea unei recepții îmbunătățite a posturilor locale sau pentru recepția posturilor îndepărtate. Amplificator de putere = aparat electronic de amplificare a semnalului furnizat de preamplificator. Amplificator stereofonic = ansamblu constituit din două sau mai multe amplificatoare, folosit pentru transmisia stereofonică a sunetului. – Din fr.amplificateur.
AMPLIFICATÓR, amplificatoare, s. n. Aparat care mărește valorile caracteristice unui fenomen cu energie luată de la o sursă separată. ◊Amplificator (electric) = aparat care mărește forța sau tensiunea unui fenomen electromagnetic cu un supliment de energie dintr-o sursă exterioară. Amplificatorul unei stații de radioficare. ◊ (Adjectival) Aparat amplificator. – Pl. și: (s. m., nerecomandabil) amplificatori.
Sursa: DLRLC (1955-1957) | Adăugată de blaurb. | Semnalează o greșeală | Permalink
