“Maestrul Teodor Botiş, ca toţi artiştii născuţi şi nu făcuţi, pictează cu iubire, pune în penel nu doar pasiune, imaginaţie debordantă, viziune personală ci şi fărâme din sufletul său. Vede lumea cu iubire, dar şi ţara o vede la fel, învăluită în iubire. Motivele sale vin dintr-un afund de spaţiu mirific românesc populat cu semne şi simboluri, pe care pictorul ni le decriptează.
… Dar, mie mi se pare că imaginile lui Teodor Botiş cântă bucuria şi amarul acestui neam, că unduiesc a doină şi duduie a horă, că sună a dangăt de clopote bătute în dungă, că emană ritmul muncii tăcute a atâtor generaţii de truditori ai săi de pe câmpia de nord a Ardealului, de pe Someş. Pictura lui Teodor Botiş este ca o simfonie pe care, ca s-o poţi auzi, trebuie să o pătrunzi şi să ai sufletul deschis spre bine, generos spre lume, plin de daruri gata pregătite pentru cei din jur.” (Prof. Univ. Dr. Ioan-Aurel Pop, Preşedintele Academiei Române)
“Aşa cum o relevă extrem de convingător şi ansamblul de lucrări expuse în spaţiul fastuos al Muzeului de Artă din Cluj, Manuela Botiş se află într-o stare de graţie, când tot ce configurează primeşte nobilă şi misterioasă vocaţie, pentru că emană din substraturile profunde ale unei descătuşate bucurii a confesiunii. Modul de adresare se cantonează predilect în sfera semnificaţiei simbolice a rostului sacrificiului suprem, insinuat prin memorabilul simbol al crucii, izvor şi îndemn de ancorare în lucidă reflecţie pentru a accede la tainele luminii binefăcătoare.” (Prof. Univ. Dr. Negoiţă Lăptoiu, istoric de artă)
Acest material va este oferit prin Programul Catena pentru Arta.
