Erwin Kessler, curatorul expoziției, dezvăluie despre pictorul român Ion Țuculescu: “Ceea ce realizează Ion Țuculescu este un fel de foraj tipic pentru un artist, care este și om de știință. El face clasificări și apoi ajunge în adâncul lucrurilor. Este un artist care face experiment în pictură. Ion Țuculescu a pornit de la a fi un artist la 15 ani, a fi apoi un student la biologie și la medicină în același timp în anii 1920 și 30, și pentru a reveni în 1938 la artă. Rămânând, pe tot parcursul vieții sale, un cercetor științific în biologie și un medic, cum spunea el la un moment dat într-un interviu, mai degrabă un laborant. Asta înseamnă că viața lui a fost asigurată de o cu totul altă profesie decât arta și că asta i-a permis să aibă o artă complet liberă.
E foarte greu să te pronunți asupra stilului lui Ion Țuculescu fără să evoci două lucruri: că el s-a constituit în perioada 1938-47, într-o legătură și în același timp într-un fel în opoziție cu ceea ce fusese în perioada interbelică, stilul artistic al artei cu specific național. Adică, acolo unde aveai la Camil Ressu, la Ion Theodorescu-Sion sau la Francisc Șirato, reprezentări de țărani îmbrăcați cu haine populare decorate folcloric, ai dintr-o dată, la Ion Țuculescu, doar motivul folcloric, care el devine purtătorul țăranului, și nu mai ai țărani. În locul lor sunt motivele folclorice din covoarele oltenești, care reprezintă ca pe niște păpuși, țărani care nu mai sunt pe câmp, ci sunt în covor. E o turnură extraordinar de importantă din punct de vedere intelectual, nu doar artistic, nu este doar o mișcare estetică, este o mișcare pur și simplu ideologică. Contează elementul aparent decorativ, care, la rândul lui, este, de fapt, arhetipal și în ultimă instanță totemic.
Expoziția de la Art Safari 2025 începe cu primele sale lucrări pe care le avem la dispoziție, cu primul său autoportret și se încheie cu lucrările totemice din ultima perioadă. La prima vedere, totemul pare doar o reprezentare, schematică, o structură care redă ceva din abisul mentalului, sau din mentalul abisal din inconștientul colectiv. Însă nu-i doar asta. E evident și asta, pentru că trimite la troiță, trimite la toate aceste încrengături la pomul vieții, la toate aceste încrengături care sunt legate și de mitologie, dar și de religia noastră creștin-ortodoxă. Însă mai e ceva. În totem este Ion Țuculescu. Lucrările sunt autoportrete, multe dintre ele. El este totemul. Totemul căzut, care e foarte frecvent. Aici avem un totem vertical, care se ține în fața privirii. Dar unele dintre ele sunt purtătoare ale ochilor săi, duplicați și reduplicați și reduplicați și reduplicați. Altele sunt purtătoare și ale ochilor și ale trupului său, căzut într-un fel de câmp, nu doar o glie, ci și un covor. Am această convingere că s-a reprezentat căzut în câmpul acesta într-un fel, în special la sfârșitul anilor ‘50, presimțindu-și soarta – că o să cadă odată cu totemul în magma neființei.
Este o expoziție cronologică, este o expoziție retrospectivă. Am realizat-o ca pe un agregat curatorial, nu ca pe o expoziție obișnuită. Un agregat curatorial, adică un mecanism în care ești asaltat de mai multe forme de activare a felului de a fi în lume al privitorului. Aici am schimbat, am pus tactilitate, am pus covoare, am pus brâie, lucruri care l-au influențat pe pictorul Ion Țuculescu direct în creația sa, pentru că și ușile la el, așa cum arată unii dintre cei care l-au vizitat, în memoriile lor, și ușile din casă erau acoperite cu scoarțe oltenești. Am recreat această interacțiune imediată și permanentă între el și sursa sa, care nu este o sursă mentală, ci o sursă imediat tactilă. Pe lângă aceasta, am pus fotografii pentru a vedea lumea sa, am pus interviuri cu Ioana Țuculescu și cu Maria Țuculescu, respectiv cu fiica și soția sa, care îl caracterizează pe artistul Ion Țuculescu. Am pus muzică pe care o asculta el. Am pus muzică dedicată lui, ulterior după moartea sa. Am pus un film în care sunt prezentați oltenii. El a fost născut la Craiova și cum recunoaște într-un interviu – născut la Craiova din părinți olteni. Am pus toate aceste lucruri pentru a crea un agregat expozițional în care ai mai multe experiențe, nu doar vezi dreptunghiuri și te bucuri că ele sunt frumoase, ci vezi și polemicile din jurul lor și mai ales vezi ceea ce era în spate.” (Erwin Kessler, curator expoziție, critic de artă)
Expoziția de artă “Ion Țuculescu, geniul amator” este deschisă în perioada 7 martie – 27 iulie 2025, la Palatul Dacia-România, str. Lipscani nr. 18-20, București.
Acest material vă este oferit prin Programul Catena pentru Artă.
