Monumentul de la Straja. Monumentul nimanui si al tuturor

INTERVIU CU ARHITECT MIHAI VATAMANIUC – CONSTANTA.....

M.V. : Sunt arhitect si o bucata buna de vreme am lucrat pentru localitatea Cumpana, am facut planul urbanistic general, in 1992. Stiam faptul ca localitatea Straja a fost desfintata in urma lucrarilor de realizare a Canalului Dunare – Marea Neagra, dar nu stiam de existenta acestui Monument al tineretului de la Straja. Intamplator, acum circa trei ani, am descoperit MONUMENTUL de pe autostrada si am ramas, din primul moment, uimit de forta si expresivitatea pe care o emana.
Din acel moment mi-am propus sa aflu ce se intampla acolo. Internetul m-a ajutat in acest sens, am aflat despre istoricul acestei lucrari si mi-am propus sa ajung acolo. Am descoperit ceva cu totul iesit din comun, o lucrare de amploare atat din punct de vedere artistic, cat si din punct de vedere tehnic. A fost o provocare, pe care, la vremea aceea oamenii au dus-o, au implinit-o intr-un mod fericit. Acum m-am intrebat, care a fost fermentul acestei lucrari? Atentie, el se afla intre una dintre cele trei inflexiuni ale Canalului, un amplasament cu totul deosebit, atat prin faptul ca aici Canalul face o curba catre Est, cat si datorita faptului ca se afla pe un promontoriu. Canalul parcurge o zona de relief inalta si se produc niste maluri, ale caror amenajari sunt de o expresie cu totul deosebita. Cred ca si amplasamentul acesta a concurat in a da forta pe care o are monumentul. Situarea in zona aceasta de curbura a Canalului pe un promontoriu, pe un relief care da maluri ample catre Canal vine in sprijinul fortei de expresie pe care aceasta lucrare o are.
Si mi-am pus intrebarea: Cum de a scapat? Cum de s-a produs acest eveniment cultural?
Apropo de relief, cand am ajuns in Dobrogea, Canalul era ceva foarte plat in zona Medgidia, in zona in care calea ferata era aproape de albia sa. Totul era plat, nu era nimic expresiv. Se mai vedeau cateva maluri pe care amenajasera diverse mozaicuri tovarasesti, muncitoresti si pline de elan, dar relieful care da forta Canalului este cel de langa Cernavoda si de la Cumpana catre ecluza Agigea.
Mi-am pus intrebarea: cine a stat la originea acestui monument, al aparitia lui? Si, m-am gandit ca era o persoana cultivata, luminata care a reusit sa convinga un astfel de efort financiar.
In zona soclului[Monumentului de la Straja] existau basoreliefuri si un text, care mi-a atras atentia din primul moment: „Generatiile viitoare sa stie ca ne-am sacrificat pentru inaltarea patriei”… Sacrificiu ?, sacrificat ?, in vremurile comuniste era greu de inteles. Era datorie, era spirit muncitoresc si atat. Sacrificiu? Asta ma duce cu gandul, si stau si ma intreb, daca nu cumva acest cuvant face referire si la cei care s-au sacrificat imediat dupa razboi, lucrand la Canal? Si daca nu cumva este un gest de recunostinta sau de amintire a acelor oameni care intr-adevar s-au jertfit in aceste lucrari. Lucrarea aceasta este cumva un moment de rezistenta pentru cultura? Asta mi se pare foarte interesant! Cine a fost cu ideea? Cine a aprobat-o? Un inger alb, zice Pavel Bucur… ideea de zbor, de desprindere, de lansare… si toata amenajarea de acolo parca este o pista de aeroport. Este ceva cu totul deosebit. Monumentul in sine este o lucrare pe care o consider foarte valoroasa, dar si amenajarile de acolo rampele, platforma, elicopter, treptele, zidurile de sprijin, toate concureaza in a da un TOT.
Cum a fost posibil asa ceva? E greu de inteles si poate fi un punct de plecare pentru a afla alte elemente din aceasta istorie a monumentului. Monumentul Tineretului, Monumentul de la Straja, Monumentul nostru… toti avem nevoie sa simtim tentatia zborului, a desprinderii, a trairii… stai si te intrebi daca marele Frank Gehry, care a facut Muzeul Guggenheimde la Bilbao, daca nu s-a inspirat el din faldurile lui Pavel Bucur.. si bineinteles, e o VICTORIE aceasta statuie, acest monument, e victorie. Automat m-am dus cu gandul la Victoria de la Samothraki,…
C.V.: Cum v-a venit ideea sa va duceti sa faceti fotografiile?
M.V.: Dupa ce am vazut ca exista[ Monumentul de la Straja] , m-am oprit la un moment dat pe autostrada si nu-mi venea sa cred ce vad, nu intelegeam, pur si simplu. M-am bucurat foarte tare ca prietenul meu cu care am colaborat, inginerul Dan Cretu, mi-a spus: „Noi am fost acolo, cu profesorul Halcu de la facltate. Am ramas incantat”…Atunci mi-am zis: „Asta trebuie!”. Trebuie pus intr-un circuit turistic, intr-un circuit cultural, copiii trebuie sa stie despre acest monument, asa cum viziteaza diverse locuri care tin de fiinta noastra, acest loc trebuie sa devina asa ceva….
Practic asta este cel mai important lucru.
C.V: Daca ati avea niste puteri administrative, financiare, decizionale nelimitate, ce ati face cu acest monument? In stadiul in care este acum, deteriorat, ce ati face cu el?
M.V: Basoreliefurile nu m-ar interesa, cred ca as completa tabla care lipseste, dar in jurul lui as crea ceva …
Cred ca Monumentul ar putea sa fie un pol de gravitatie pentru manifestari culturale, cum ar fi taberele de creatie, bineinteles cu amenajarile de rigoare si ar mai putea sa fie introdus intr-un circuitul cultural si turistic, avand in vedere ca poti pleca de la Agigea, treci pe langa Monument si poti ajunge la Murtfatlar, unde sunt Bisericile de creta. Bineinteles ca avem nevoie de drum in conditii bune.
C.V: Tinerii ar putea sa mearga acolo sa afle istoria monumentului, a zonei?
M.V: Eu am ajuns in Constanta din Suceava, lucram la Medgidia. Acolo am amenajat un parc, acolo era o zona de mlastina, dar o zona centrala. Si am amenajat un parc cu faleza la Canal. Anual se organiza Tabara de ceramica monumentala, iar lucrarile erau expuse pe faleza. Dadeau atat de bine, era atat de frumos amenajata, ambientata faleza, si parcul, cu aceste lucrari… !!! …Au disparut, praful s-a ales de ele. De ce n-am putea sa facem asa ceva si aici?
Eu ma gandesc ca s-ar putea amenaja acolo tabere de creatie pe o anumita tema care sa aduca oameni, participanti, vizitatori, iubitori de arta, pentru ca peisajul este spectaculos, Canalul e un spectacol si ar putea deveni un element de interes intr-un circuit cultural, turistic si educational. Acolo tinerii ar putea sa afle foarte multe din istoria acelor locuri de la cei care au trudit la primul Canal, de la cei care definitivau lucrarile… si ce s-ar putea intampla acum. Pe malul de vis-s-vis, pe teritoriul administrativ al comunei Cumpana, sunt vreo 270 de hectare de teren extravilan de la Canal, nu se poate intampla nimic acolo. Terenul acela e mort, nu poti face nimic, Dar s-ar putea face amenajari sportive, macar amenajari pentru un teren de golf imens. Zona trebuie vitalizata. Foarte important este drumul de acces.
C.V. Azi am filmat la Baragan acolo… m-a luat groaza, e saracie lucie acolo… zici ca esti cu un secol in urma. Totusi oamenii astia sunt la doi pasi de Constanta (…) zona aia e arida, calcaroasa, e vai de ea, nu poti sa faci prea multa agricultura de calitate.
M.V. : Pamantul e bun, dar daca nu sunt investitii, nu sunt capacitati financiare de a investi, n-ai ce face.
Localitatea Baraganu fiind aproape, s-ar putea dezvolta, in zona Monumentului, activitati culturale sau turistice . Cei de la Canal au si ei o zona de protectie, in care avizeaza anumite lucrari.
C.V: A, deci e in raza lui? Pe cadastru e in raza comunei Baraganu.
M.V: Exact unde se termina platforma amenajata de la cota in care apare monumentul, exact acolo este limita intre Cumpana si Baraganu. Limita teritoriului administrativ. Canalul tine de Cumpana. Mai la Vest de Monument se afla o amenajare inginereasca de preluare a bazinului hidrografic, de la Sud de Canal. Acea parte tine tot de Cumpana. Deci, de la Monument catre Sud-Vest este comuna Baraganu. Monumentul apartinea de Cumpana cand a fost facut, acum tine de Baraganu. Tot ce inseamna Canal si terenul extravilan zona aceea tine de Cumpana.
3. C.V.: E retrocedat?
M.V.: Greu de spus.
C.V: Ce inseamna punct rosu?
M.V. : Am vazut la cadastru, cladirile apar colorate cu rosu in planurile pe care ei le elibereaza pentru autorizare, ca planul de incadrare sau planul de situatie, constructiile apar cu rosu si am vazut acolo un hexagon rosu… nu stiu ce inseamna .
C.V: Noi am vazut jos la baza unde incep scarile o borna rosie pe care scria209. Asta ce inseamna?
M.V. : In urma reorganizarii administrative s-au bornat teritoriile administrative ale comunelor si ale localitatilor. Acum exista comune care sunt in litigiu, sunt in negocieri de transfer al unor terenuri, dar la Cumpana pare clara limita.
C.V: Ce s-ar intampla daca cineva cumpara terenul de sub monument?
M.V. : Eee, aici e intrebarea. Monumentul e al nimanui. Asta da titlu de monument! Nimeni nu-l vrea. Comuna Baraganu nu poate sa-l sustina, nu apare in niciun document de la directia monumentelor si chiar colega mea Laura Tudosie, arhitect, a venit cu propunerea sa fie preluat, prin hotarare de guvern de catre Administratia Canalului. Oricum este o organizare care ar putea sa sustina macar intretinerea lui, nu mai mult de atat.
C.V. Dar cum e situatia asta astazi, vedeti vreo iesire?
M.V. : E greu de spus ce se intampla cu o astfel de lucrare avand in vedere ca este a nimanui. Daca eu cumpar terenul, ce pot face cu ea, o demolez eu? In situatia monumentelor nu se poate interveni asupra lor, nici macar pentru reparatii, fara un proiect coerent. Eu daca vreau sa repar ceva la monument sau sa fac niste lucrari de intretinere, cui ii cer permisiunea? E al nimanui. Ceea ce e tragic. Aici e durerea mare. Am auzit varianta sa-l mutam mai aproape de autostrada. Aici unde este acum, asta e locul lui. Daca am face o bretea de acces spre monument din autostrada ar fi foarte bine, dar asta inseamna proprietati, inseamna costuri foarte mari. Exista un drum care ar putea fi reabilitat si, in ciuda faptului ca este lung, poate sa deserveasca.
M.V.: Bine inteles ca fara implicarea statului nu se poate rezolva asa ceva pentru ca e vorba de costuri mari. Dar trebuie clarificata din punct de vedere juridic situatia monumentului, trebuie sa intre in custodia cuiva si trebuie cateva lucrari de intretinere. Toate astea inseamna niste costuri. Stau si ma intreb de ce nu mergem mai departe, sa-l facem sa devina un pol, sa gravideze activitati in jurul lui. Altfel nu traieste. El trebuie sa pulseze.
Monumentul ar trebui sa ajunga un pol de interes, sa atraga prin ceea ce se creeaza in jurul lui, sa pulseze, sa emane. S-ar putea sustine, prin activitatile care s-ar dezvolta in jurul lui s-ar putea sustine intretinerea si conservarea lui. Este absolut necesar sa-l punem in valoare si sa facem din el un loc de interes si de mandrie. Pe mine asta m-a preocupat: cum s-a nascut si ce ar trebui sa facem sa-l renastem. In alte parti din nimic se fac muzee, din nimic pun in valoare orice… si noi? Pierdem si ce avem!!! Se distruge!
Si in spatele monumentului acesta poti sa faci o istorie intreaga, construiesti istoria monumentului si asta atrage si asta pune cu atat mai mult in valoare ceea ce s-a intamplat acolo.
C.V. Aici e si mult de exploatat pe tema asta, aici poti sa ai si o pagina din istoria artei contemporane romanesti, ai mult mai multe pagini din istoria tarii…
M.V. :… si este si o lucrare inginereasca de forta, de interes. Au concurat acolo mai multi factori: de la idee, de la avizare la punerea efectiva in opera lucrarii.
Va dati seama ce schele au facut ca sa ajunga la inaltimea de 50m… e o inginerie numai santierul, organizarea de santier pentru a pune in opera asa o lucrare. Cum sa nu vrei sa devina un pol de interes asa un monument? Cum ar fi vazut asa un monument in alta tara?
C.V. BINE, va spun eu, BINE.
M.V: … in fine. ….Eu am scris acolo, in expozitie Pavel Bucur, anul nasterii si anul mortii… si am zis: UN INGER ALB, el era alb tot: barba alba, parul alb…. Mi-a placut sa scriu acolo UN INGER ALB, asa a zis el despre monument. Dar acum a devenit el un inger alb.
M. V: o sa ma duc la cadastru sa aflu al cui e terenul.
C.V: Daca o persoana fizica l-ar achizitiona, ce-ar putea face cu el? Si cine sa-l vanda?
M.V.: Pentru amenajari acolo trebuie sa iei ceva autorizatii pentru construire, nu ai un regulament de urbanism pentru zona aia… esti in extravilan.
Din punct de vedere urbanistic, daca acolo e pasune, trebuie sa facem un plan urbanistic zonal in care sa stabilim limitele aferente monumentului si sa schimbam categoria de folosinta, din pasune in teren de constructie, adica acolo poate exista monumentul, care deja exista. Cumva, carul inaintea boilor. Pentru ca pana acum nu s-a facut chestia asta. Deci planul urbanistic al Baraganului trebuia sa prinda acolo monumentul ca trup izolat.
C.V: ….si nu este
M. V: Nu este. Sunt multe situatii din astea… cu puturi forate, cu statii de pompare, cu alte obiective, dar nu sunt prinse si ele apar in pasuni, in terenuri neproductive, ori acolo e constructie. Asta e o anomalie dupa revolutie. Ca au facut te miri cine, lucrarile astea de urbanism…. Aspecte juridice, aspecte economice, de infrastructura, greu de pus toate cap la cap.
Ce spun specialistii si care este povestea completa si dramatica a Monumentului Inaripat de la Straja, veti afla in curand intr-un nou film. O productie Sensoarte si Fildas Art, prin programul Catena pentru Arta.
Scenariul si regia: Corina Voicu
Imagine: Alex Andries
Art Editing: Stanislav Pescu
Producator: Corina Voicu