Curatorul expoziției Maria Bîrsan, a oferit un tur ghidat al expoziției ALCHIMIE. Continuăm în acest film, prezentarea expoziției de la etaj: “Urcând la etajul Pavilionului Contemporan, prima întâlnire este cu lucrarea “Pieta” a Ruxandrei Tudoran. O autoreprezentare în care artista este și sprijin și victimă. Mergând mai departe regăsim seria experiment a artistului chinez Yunfeng – “Peacock series”. Artistul a folosit hârtie fotosensibilă, pe care a developat-o în propria sa gură și ceea ce vedem aici este un rezultat scanat și mărit, care aduce cu penajul păunilor. Apoi lucrarea artistului Sasha Bandi – “Traficantele de ridichi în 2084”, an distopic în care ridichile vor constitui carburantul care va ține omenirea în viață.
“Invisible Garden” instalația Floriamei Cândea, este compusă dintr-o serie de eprubete în care se află plante decelularizate. Artista, prin procese chimice, a scos toate substanțele vitale din plante, marcând astfel impactul pe care omul îl are asupra naturii din jurul său. În ton cu cunoașterea fără de sfârșit pe care alchimia o propune, se află “Cartea cunoașterii” a lui Onisim Colta.
Camera Aur a fost gândită pornind de la mitul alchemic al transformării tuturor metalelor în aur. Pornind de la soarele Sultanei Maitec, ajungem la o alăturare extraordinar de insolită între Victor Brauner și Ion Țuculescu. Victor Brauner cu a sa “La lumiere noire” care accentuează preocupările sale ezoterice. Iar “Armonie în galben” a lui Țuculescu, realizată în ultima parte a carierei sale, anunță această trecere în transcendental, atât prin folosirea pigmenților, cât și prin motivul arborelui.
În altă sală, ceea ce leagă lucrările este spiritul de laborator medieval. Lucrările Martinei Vacheva, o artistă originară din Bulgaria, ironizează medicina alternativă care este practicată pe grupurile de Facebook mai ales. Mergând mai departe, lucrarea lui Dan Beudean reprezintă o scenă domestică de laborator. În dialog cu el este “Broasca albastră” a lui Ștefan Câlția, realizată în 1979. Pe alt perete, vedem lucrările realizate de același artist la 30 de ani distanță – seria Alchimie, lucrări care aduc cu paginile unui manuscris medieval. În această cameră se află și lucrarea lui David Farcaș, care prezintă un instrumentar rudimentar din universul alchemic.
Instalația “Cenușa memoriei” a artistei Anca Coller, reprezintă ce a mai rămas din atelierul său care a ars în anul 2021. Se poate observa cum focul joacă o funcție ambivalentă aici, este creatorul pierderii, dar și creatorul purificării acestei instalații. În dialog cu instalația Ancăi este lucrarea “Hrana” a lui Horia Bernea. Prin hrană referindu-se aici nu la hrana trupescă, ci la hrana sufletească, canalizată prin motivele aripilor de înger pe care le putem observa în lucrare. Acest motiv implică transcendența sufletului către căi ceva mai înalte. Traseul nostru alchimic se încheie cu lucrarea “Being Here” realizată de artistul vizual Răzvan Năstase, lucrare prin care se observă foarte ușor fluxurile energetice care traversează corpul uman.”
Acest material vă este oferit prin Programul Catena pentru Artă.
