ACÚT, -A, acuti, -te, adj. 1. Ascutit, patrunzator. ♦ (Despre dureri; adesea fig.) Intens, violent. 2. (Despre boli) Cu evolutie rapida, cu caracter de criza. 3. (Muz.; despre sunete) Inalt, ascutit2, subtire. – Din lat. acutus, it. acuto.
ACÚT, -A, acuti, -te, adj. 1. Patrunzator, puternic, violent. Senzatiile erau tari, acute (CAMIL PETRESCU). 2. (Despre boli) Cu evolutie rapida, cu caracter de criza; brusc. 3. (Muz.; despre sunete) Inalt, ascutit. – Lat. lit. acutus (it. acuto).
Sursa: DLRM (1958) | Adaugata de lgall | Semnaleaza o greseala | Permalink
ACÚT, -A, acuti, -te, adj. 1. Patrunzator, puternic, violent. Durere acuta. ◊ Senzatiile erau tari, acute, privelistea, era pentru el un tablou spalat si redat in culorile lui vii. CAMIL PETRESCU, N. 63. 2. (Despre boli, in opozitie cu cronic) Cu evolutie rapida, cu caracter de criza, brusc.Apendicita acuta. 3. (Muz., despre note) inalt, ascutit. Registru acut.
Sursa: DLRLC (1955-1957) | Adaugata de blaurb. | Semnaleaza o greseala | Permalink
acut a. 1. ascutit: accent acut; 2. Muz. patrunzator: voce acuta; 3. profund, violent: durere acuta; boala acuta, boala grava cu mersul repede in opozitiune cu boala cronica.
Sursa: Saineanu, ed. VI (1929) | Adaugata de LauraGellner | Semnaleaza o greseala | Permalink
*acút, -a adj., (lat. acútus). Ascutit: accent acut. Fig. Violent: durere acuta. Clar si patrunzator: Voce acuta.
Sursa: Scriban (1939) | Adaugata de LauraGellner | Semnaleaza o greseala | Permalink
ACÚT adj. 1. ascutit, inalt, subtire, (reg.) tiflitór. (Sunete ~.) 2. adinc, ascutit, intens, mare, patrunzator, profund, puternic, violent, viu. (O durere ~.)
Sursa: Sinonime82 (1982) | Adaugata de LauraGellner | Semnaleaza o greseala | Permalink
