ABSORBTIE Ep.10

REVISTE SATIRICE ROMANESTI DIN SECOLUL AL XIX-LEA

Se pare că prima publicaţie umoristică românească a apărut doar o jumătate de an în 1859 şi s-a numit „ŢÎNŢARUL“. A doua jumătate a secolului XIX şi începutul secolului XX a reprezentat epoca de aur a presei umoristice romanesti . Numai în Bucureşti existau 300 de reviste satirice, printre care: Satyrul, Satira, Moş Teacă, Urlătoarea,Veselia.

La scurt timp dupa Unire, in februarie 1859, aparu mai intii revista satirica „Tintarul”, ai carei redactori, trecuti pe frontispiciu, erau C. A. Rosetti si N. T. Orasanu, primul scriind in paginile publicatiei Constantin Trandafirescu, iar al doilea la N. T.Cetatenescu. Din iunie 1859 N. T. Orasanu fonda insa, singur de data aceasta, o alta revista satirica, „Spiridus” , care nu va dura decit pina in iulie 1859. „Tintarul”,redactat numai de C. A. Rosetti, isi inceta aparitia la 25 august 1859.Ca tematica, indeosebi „Spiridusul” se pronunta in favoarea reformelor preconizate de Cuza,satirizind eforturile boierimii de a le impiedica. In acest sens pot fi amintite versurile Lamentatiune la ziua de 24 ianuarie, semnate semnificativ Cio-coianu si articolul Monastirile inchinate, in care se scria, cu ironie : „Cate milostenii nu se impart de cuviosii egumeni in fiecare an, pentru sufletul raposatilor ctitori ? cate camasuri de matasuri si cate bratelete de aur nu poarta chiar astazi o suma din damele cele mai frumoase si mai cochete d-aici ? Fiecare din smeritii parinti, nu tin oare, cu toate cele trebuincioase, cate trei-patru fete sarmane, de care lumea invatata rau, scorneste alte znoave ?” Incetindu-si aparitia, la 14 iulie 1859, „Spiridus” fu continuat, in mod declarat, de la23 iulie, de „Nichipercea”. Noua publicatie a aparut, cu intermitente, pana in 1864, si uneori sub alte titluri, ca „Ochiul dracului”, „Artagul dracului”, „Codita dracului” si altele.„Nichipercea” sustinea actiunile innoitoare din timpul Unirii :”Sa maturam, /Sa scuturam. /Si murdarii /Si tilharii, /Gunoi si praf, /Boier si graf, /Si din palate/ Si de prin sate.” Atitudinea antiboiereasca si anticiocoiasca a publicatiei se manifesta deschis :

“ E de ras bietul boier /Cand sper paza c-o sa vie /Iarasi timpul cel de ieri / S-aiba populu-n sclavie.” Demagogia patriotarda si democratismul de parada erau dezvaluite fara menajamente : „Ciocoiul ce face astazi patriotism si libertate, face ca magarul imbracat in piele de leu, dar care, crapind pielea si iesindu-i o ureche afara, a ajuns de risul copiilor”. „Nichipercea” fu continuat, scurt timp, de „Cicala” si „Sarsaila”, apoi de „Ghimpele”.

„SARSAILA” (1866, 1871)Dupa o aparitie de citeva luni, la inceputul anului 1866, revista satirica „Sarsaila” isi inceteaza existenta, continuata fiind de „GHIMPELE”. In 1871 insa, paralel cu„Ghimpele”, apare din nou, iarasi pentru citeva luni, sub o noua redactie. La reaparitie, „Sarsaila” are un pronuntat caracter antimonarhic, atacindu-l deschis pe Carol I si pe favoritii acestuia. In articolul-program al noii serii, amintind imprejurarile in care aparuse cu cinci ani in urma, se spunea : „Acum cinci ani, dupa ce toti in toate partile alergara sa gaseasca un cap pentru noi romanii, de chiu de vai aleseram pina culeseram pe ast Voda de azi, care nu mai stim citi ani implineste, ori citi mai are de-mplinit pina i-a iesi maseaua de minte”. Trezit dintr-un somn lung, de cinci ani, „Sarsaila” constata ca in aceasta perioada, sub domnia lui Carol I, lucrurile s-au inrautatit si mai mult: „Maria sa s-a-nsurat, si pe Constitutiune a dat-o afara din palat in tara saracie si coruptiune, pavage proaste si abuzuri pretutindenea, iar starea sociala mai rea decit pe vremea mea”.Versurile, articolele, ca si micile bucati in proza publicate in „Sarsaila” satirizau moravurile corupte ale protipendadei, viciile si anomaliile sociale, obiectivul principalal atacurilor constituindu-l insa monarhia. Paginile publicatiei sint presarate cu astfel de ironii fatise la adresa falsei straluciri a lui Carol I : „De ce atitea tunuri, fratioare, in ziua de 8 aprilie ? inteleg cele 101 de dimineata, dar alea de pe la prinz si pina seara ? — in lipsa de entuziasm din partea romanilor, fac chef tunurile in zilele M. Sale !” Aceeasi atitudine antimonarhica este evidenta in aproape toate poeziile publicate aici.Citam, de pilda, din poezia “Hai sa zicem : Hai sa zicem sase !Sase fiere grase, Sase draci sinistri Ce se zic ministri. Cu guri de ciocoi.Sug sange din noi.Hai sa zicem sapte !Sapte negre fapte. Ne-au adus plocon, Cel naltat la tron.De cind a venit.De ne-a izmenit.” Ultima pagina a publicatiei era alcatuita din ingenioase caricaturi care satirizau mai ales coruptia si patimile asa-zisei „lumi inalte”.

(va urma )

Surse : ro.scribd.com

Editor: Catalin Mircea

Operator: Silviu Crangureanu

Realizator Corina Voicu