Vernisajul expozitiei ZAMFIR DUMITRESCU este cel de-al treilea eveniment cultural-artistic gazduit de Galeria SENSO , de la inceputul acestui an, dupa succesul expozitiei de pictura si grafica ”Arborele vietii” a artistei Alma Redlinger si al celei de sculptura si grafica Forma si Expresie a artistilor Cristian Pentelescu si Ana Zoe Pop.
Aceste evenimente sunt deja de referinta in peisajul cultural al Bucurestilor si nu numai.
Cuvantul de deschidere al expozitiei va fi sustinut de criticul de arta Dr. Doina Pauleanu, director al Muzeului de Arta din Constanta.
…ZAMFIR DUMITRESCU a dovedit o disciplina riguroasa in munca, lucru care l-a ajutat de fiecare data sa duca cu succes la capat ceea ce si-a propus… Bagajul sau intelectual, sensibilitatea, intuitia artistica, fantezia creatoare, toate aceste calitati ce il ajuta sa-si contureze personalitatea artistica sunt completate de o tenacitate impresionanta, un tact interesant de urmarit si de luat ca exemplu, un grad mare de luciditate in ceea ce vrea sa realizeze avand in acelasi timp clar si imaginea complexa a drumului ce are de parcurs si a scopului final… – Corneliu Baba, 1970
Despre ZAMFIR DUMITRESCU
Desi acum sunt interesata mai ales de limbajele plastice ale neo-avangardei, consider ca expozitia de pictura Zamfir Dumitrescu de la Galeria Senso – o demonstratie de arta si mestesug care poate reuni, ca in Grecia antica, cele doua notiuni intr-un singur cuvant, techné – ofera informatii pertinente despre peisajul artistic romanesc in varietatea si dinamica sa.
Elev al maestrului Baba, impreuna cu alti creatori de prestigiu ai contemporaneitatii romanesti, intre care Stefan Caltia, Sorin Ilfoveanu, Sorin Dumitrescu, Vladimir Zamfirescu sau Henri Mavrodin, Zamfir Dumitrescu este un nume in viata noastra culturala; de-alungul anilor a fost profesor la Universitatea Nationala de Arta, autor al unor carti de referinta in specialitatea sa, conducator de doctorate, presedinte al Uniunii Artistilor Plastici, senator care a elaborat o lege menita sa ofere protectie sociala tuturor categoriilor de creatori, initiator al unei galerii de arta care a facut reale servicii creatorilor contemporani; Zamfir Dumitrescu intruneste calitatile unei personalitati artistice reprezentative, iar prezenta sa pe simezele Galeriei Senso va raspunde unui orizont de asteptare bine conturat.
Ca presedinta a Fundatiei Fildas Art, ca initiator al proiectului Catena pentru arta, in calitate de sustinator al artei, dar si de colectionar, de persoana care viziteaza cu fiecare prilej, marile muzee ale lumii, privesc cu reala placere lucrarile de mici dimensiuni ale artistului, realizate pe suport de carton sau lemn (Grigorescu utiliza pentru o parte din picturile sale, acest din urma suport) si stiu ca ele presupun vaste cunostinte tehnice si o buna stapanire a mestesugului. Caut sa-mi reamintesc motive pe care le-am mai vazut si ma bucur atunci cand le identific.
Pictura lui Zamfir Dumitrescu pare a fi arta de muzeu; ii gasesc mai putine legaturi cu provocarile prezentului, decat cu implinirile trecutului. Sunt convinsa insa ca pentru a o realiza, sunt necesare cunostinte plastice aprofundate, o rigoare a gandirii si a stilului care nu poate fi dobandita ecat prin exercitiu indelungat – Zamfir Dumitrescu nu a pictat aceste lucrari pentru actuala expozitie (datarile confirma acest lucru), ci le avea in portofoliu –, cunoastere si exigenta profesionala. (Anca Vlad, Presedinte Fundatia FILDAS ART)
Solicitat de provocari conceptuale recente, de cutezante, deconstructii, fractalii, epure pline de cutezanta, instalatii sau obiecte care sfideaza obisnuintele cotidiene (si enumerarea, heterogena, ar putea continua), asumate in regim experimental si, cel mai adesea, iconoclast, ochiul consumatorului de arta vizuala are uneori nevoie de certitudinea lucrurilor recognoscibile, de standardele estetice consacrate, de recursul periodic si admirativ la muzeul imaginar; in cazul Zamfir Dumitrescu si a expozitiei sale de pictura de la Galeria Senso, adaugam la lista scurta a necesitatilor probabile, propensiunea unor contemporani catre finitul plastic si pentru arta de tip aulic, dar si aspiratia catre un cosmos ordonat in spiritul geometriei, care nu pune in discutie si mai ales nu exclude spiritul de finete.
Sa explicam: stradaniile sale de profesor, teoretician (este autorul unor carti fundamentale asupra perspectivei in arta) si practician al picturii pun in valoare un spirit impatimit de geometrie, care stie sa asocieze disciplinei, principiilor si rigorilor stiintei, spiritul de finete mai sus amintit; acesta presupune, in viziunea lui Pascal, autorul acestor concepte, „lucruri atat de sensibile si de numeroase incat e nevoie de un simt delicat si net pentru a le percepe” si, desigur, reprezenta.
Principiile geometriei – accesibile prin bibliografia minima obligatorie sau, dimpotriva, secrete (oferite spre cunoastere in trecut celor initiati, acum – celor studiosi), pentru a parafraza titlul unei carti celebre in domeniu – stau la baza tuturor constructiilor spatiale imaginate de Zamfir Dumitrescu; si nu intamplator ma refer la imaginatie, pentru ca, desi de un naturalism care vizeaza iluzionismul si nu refuza tentatia trompe l’oeil-ul, lucrarile pictorului sunt naturi moarte, interioare sau peisaje compuse, construite din obiecte de recuzita recognoscibila, adunate laolalta cu eruditie, nostalgie, afinitati elective, corespondente afective; am adauga chiar cu delicii de cunoscator si colectionar, caci nu a fost oricui la indemana sansa de a creste intr-o casa cu Grigoresti si Andreesti pe pereti (pentru a nu aminti decat o parte dintre obiectele bidimensionale din colectia familiei).
Cele mai multe scenele pictate acum de Zamfir Dumitrescu se petrec in interior: spatiul evolueaza spre adancime printre culise laterale – de obicei perdele din materiale transparente, matasuri sau brocarturi cu falduri grele – dar si prin pavimente sau plafoane, adeseori casetate, pentru a ridica gradul de dificultate al mestesugului bine stapanit; nimeni (desi exista figuri feminine integrate ansamblurilor) si nimic (in acest prinos de obiecte) nu tulbuta linistea (meta)fizica a incaperilor locuite, a peisajelor sau a altor componente de interior vazute prin coridoare si usi intredeschise (ca in lucrarile micilor maestri din scoala Tarile de Jos), spre care se orienteaza perspectivele, cantitative si calitative deopotriva; pictorul nu agreaza miscarea care deplaseaza liniile si foloseste un tip de finisaj capabil sa puna in valoare atat elementele alcatuitoare, cat si planurile de apropiere sau cele din departare; fastuoasa si intensa, adecvata si melodioasa, culoarea individualizeaza formele prin pretiozitate, materialitate si substanta.
Exista si spectacole plastice vazute din interior sau pur si simplu derulate in exterior, cu un peisaj consubstantial. In toate aceste ipostaze calitatea tehnicii evidentiaza transparente (vase si pahare de sticla – unele reproduc forme intalnite la naturmortistii din secolul de aur al scolii olandeze –, apa, cerul, fereastra, oglinda), opacitatile necesare (ziduri, dusumele, fete de masa, elemente de mobilier), materialele pretioase (alama, bronz, portelan, diferite textile, otelul sabiilor, ceramica, lemnul sculptat, feroneria), vesmintele somptuare, inscriptiile mai mult sau mai putin descifrabile (uneori codurile sunt puse la indemana), racursiurile maiastre. Atitudinea senioriala a pictorului este, de fapt, o capcana: celor mai putin avizati le ofera o recuzita aleasa si rara intr-un cadru minutios descris si reprezentat (spre care s-ar putea indrepta unele aspiratii nemarturisite), celor initiati – bucurii hermeneutice, mai ales in decriptarea simbolurilor, iar cunoscatorilor – rapeluri subtile la arta maestrilor de odinioara.
Sa mai amintim si lumina – frontala, pentru ca elementele reprezentate sa nu-si piarda calitatile evocatoare –, dar si laterala (prin ferestre si usi) in cazul interioarelor, asternuta calm sau fulgurant spre a realiza, prin reflexe purtate, o unitate atmosferica in care geometria si poezia par sa se fi adunat, intr-o clipa fasta, laolalta.
Spiritul de finete descris de Pascal poate fi urmarit in cazul de fata pe doua paliere: pictorul si publicul sau. Daca optiunea autorului pentru „lucruri atat de sensibile si de numeroase” s-a conturat prin insistenta asupra detaliilor purtatoare de semnificatii, dar si prin calitatea alegerii, raspunsul vizitatorilor acestei expozitii se va manifesta – avem aceasta certitudine –, intr-un mod „delicat si net pentru a le putea percepe” si contempla. (Dr. Doina Pauleanu – critic de arta, Directorul Muzeului de Arta Constanta).
Expozitia ZAMFIR DUMITRESCU poate fi vizitata in perioada 5 -30 mai 2015 .
Program Galeria de Arta SENSO: zilnic, de luni pana vineri intre orele 11.00 – 18.00, sambata si duminica intre orele 12.00 – 18.00.
Catena Grup, prin Programul Catena pentru Arta este sponsor al evenimentului gazduit de Galeria SENSO.
