In aceste lucrari este vorba despre arhetipuri si despre stadiile incipiente ale maternitatii si adoratiei. Adoratia (a se citi iubirea) devine factorul coagulant al apartenentei la “matca” primitoare, capabila de a mangaia si hrani si dupa intarcarea si indepartarea puilor. Perpetuarea iubirii devine, astfel, posibila, iar brutalitatea bestiala a cautarii independentei de la varsta frageda se armonizeaza cu alternativa usii deschise a reintoarcerii la sanul matern.
Sculptura si obiectele Mariei Pop Timaru sunt debordante in mai multe feluri. Prin subiectele majore, prin formele solar-ludice, dar inchegate si solide, prin materialele intens colorate si prin contrastul inedit intre clasicitatea mediteraneeana a anumitor figuri si contemporaneitatea materialelor folosite.
Ma-ma|Mu-ma, binom compus din patru silabe primordiale in formarea limbajului copiilor, face legatura intre particular si universal-valabil, in acest caz. Daca mama apartine unor anumiti copii, muma apartine tuturor celor care si-o revendica. Acest cuvant arhaic, folosit intentionat de artista, releva acele structuri arhetipale ale originarului despre care aminteam mai sus. Muma e vazuta ca sursa a iubirii si a fertilitatii, ca sursa a hranei nedivizate si a sanului mereu cald, ea devine un refugiu datator de siguranta si protectie. In cadrul unor structuri societale subiective, individualizate, muma este fundamentul pe care acestea sunt construite, e pamantul-baza. (Simona Vilau, mai 2013) Maria Pop Timaru (n. 1980) traieste si lucreaza la Bucuresti. Autoare de sculptura, ceramica si instalatie, artista activeaza de peste un deceniu si a participat in numeroase selectii expozitionale colective sau de grup.
Acest material va este oferit prin programul Catena pentru Arta.
Realizator Mihaela Moldoveanu
