Elena Vlad a deschis la
Galeria Simeza, dupa multi ani de absenta, o surprinzatoare expozitie,
cu titlul “Scene din viata unei femei”.
Lucrari realizate in terra cotta, cu
dimensiuni variind de la foarte mari la mici, au adus in prim-plan o
tehnica cu care ne intalnim destul de rar.
In fata privitorilor s-au desfasurat
imagini venite parca din vremi apuse, poeme modelate in pamant ars, o
cronica in imagini, pentru o lume ce nu mai vrea sa fie sensibila la
lucrurile simple, la bucurii si tristeti petrecute in viata fiecaruia
dintre noi… Ea continua sa „scrie” aceasta cronica, dupa cum am
constat.
Lucrarile
Elenei Vlad par secvente dintr-un film, melancolic si trist, duios,
plin de caldura si dragoste. In preajma lor, trecem automat intr-un
spatiu si timp care nu inseamna nici prezent, nici trecut, este un semn
al umanitatii ce „consuma”, oricand si oriunde, dragostea, moartea,
bucuria si tristetea.
Este ceva minunat sa poti vorbi simplu, direct, despre
lucrurile profunde. Elena Vlad reuseste acest lucru. Aflata mai aproape
de expresia casnica, fragila, terra cotta nu a aspirat, in perioadele de
glorie, la grandoarea marii sculpturi, realizata in bronz sau in
piatra. Statutul acestui material a fost acela de a se afla aproape de
om, de mainile care actionau direct asupra lui, beneficiind de marele
avantaj al gestului imediat, direct si autentic.
